CCR: nimic nu împiedică desemnarea unui premier demis prin moțiune de cenzură
Președintele Nicușor Dan nu are nicio restricție constituțională de a-l desemna, din nou, pe Ilie Bolojan drept candidat la postul de prim-ministru, în pofida unei teorii contrare care circulă în spațiul public și pe care o promovează insistent liderul PSD Sorin Grindeanu.
O afirmă explicit Curtea Constituțională, printr-o decizie din 28 februarie 2020: „Nimic nu împiedică desemnarea în calitate de candidat la funcția de prim-ministru a persoanei care a ocupat funcția de prim-ministru al unui Guvern demis prin moțiune de cenzură”.
Curios e că, din motive necunoscute, tocmai acea decizie a născut legenda conform căreia un premier demis prin moțiune de cenzură nu mai poate fi nominalizat imediat ca să formeze un nou guvern – sau că ar putea fi doar la o a doua încercare. Nimic mai inexact.
Ceea ce face diferența între situația din 2020 și cea de acum sunt circumstanțele.
Precedentul Orban din 2020
Pe 29 ianuarie 2020, Guvernul Ludovic Orban și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului asupra unui proiect de lege care readucea alegerea primarilor în două tururi de scrutin. PSD și UDMR au inițiat o moțiune de cenzură, care a fost votată pe 5 februarie 2020, și Guvernul Orban a căzut.
A doua zi, pe 6 februarie, președintele Klaus Iohannis a chemat partidele la consultări pentru desemnarea unui nou premier, după care în aceeași zi l-a desemnat tot pe Ludovic Orban.
Președinții celor două Camere, Titus Corlățean și Marcel Ciolacu, ambii de la PSD, au sesizat Curtea Constituțională cu existența unui conflict juridic de natură constituțională între președintele României și Parlament, acuzându-l pe președinte că, prin desemnarea tot a lui Ludovic Orban, al cărui guvern tocmai picase, forțează dizolvarea Parlamentului și provocarea de alegeri anticipate.
De altminteri, pe tot parcursul acelei crize guvernamentale, președintele Iohannis și Ludovic Orban au anunțat explicit, în repetate rânduri, că scopul pe care îl urmăresc este provocarea alegerilor anticipate.
Curtea Constituțională, condusă atunci de Valer Dorneanu, a admis sesizarea, a constatat conflictul și i-a impus președintelui Iohannis să facă altă desemnare. Așa că l-a desemnat pe Florin Cîțu.
Însă motivul pentru care Curtea a sancționat conduita președintelui nu a fost atât faptul că l-a desemnat tot pe Orban ca premier, ci că a făcut-o cu scopul declarat ca acesta să nu poată constitui o majoritate parlamentară, pentru a se intra apoi în logica anticipatelor.
La paragraful 115 din motivare, Curtea afirmă explicit: „Deși, de principiu, nimic nu împiedică desemnarea în calitate de candidat la funcția de prim-ministru a persoanei care a ocupat funcția de prim-ministru al unui Guvern demis prin moțiune de cenzură, Președintele trebuia să aibă în vedere faptul că, în cauză, Guvernul fusese demis cu doar o zi înainte, interval de timp care face improbabilă intervenirea unor elemente de natură să determine ca un vot de neîncredere dat de Parlament să se transforme într-un vot de încredere”.
Curtea a sesizat că scopul desemnării lui Orban nu a fost intenția de a forma o majoritate parlamentară, ci de a nu o forma, ceea ce contravine scopului textului constituțional.
Prin urmare, Curtea ar fi admis desemnarea tot a lui Ludovic Orban dacă ar fi fost încredințată că între votarea moțiunii și momentul desemnării ar fi intervenit elemente de natură să schimbe atitudinea Parlamentului față de persoana premierului – ceea ce nu s-a întâmplat atunci.
Compromisurile necesare în situația de azi
Revenind la situația politică de azi, putem să constatăm că sunt câteva diferențe semnificative. Cel mai irelevant este că Orban a picat pe o moțiune survenită în urma angajării răspunderii guvernului, pe când Bolojan a picat în urma unei moțiuni clasice. Celelalte sunt însă relevante.
În primul rând, este evident că președintele Nicușor Dan nu urmărește provocarea unor alegeri anticipate – ba chiar a exclus explicit acest scenariu, căci urmărește realizarea unei majorități pro-occidentale. În al doilea rând, este evident că nu vom asista la o desemnare tot atât de precipitată ca acum șase ani – a doua zi după votarea moțiunii. Președintele a declarat că vrea să-și acorde un spațiu de timp „rezonabil”. În al treilea rând, este posibil, dat fiind intervalul de timp, ca între votarea moțiunii și momentul desemnării să intervină câteva „elemente de natură să schimbe atitudinea Parlamentului” față de persoana premierului.
Pornind de la aceste premise, este constituțional și, prin urmare, perfect posibil ca Nicușor Dan să-l desemneze tot pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier. Dar înainte de asta, fiecare dintre părți trebuie să consimtă să facă un compromis. După cum urmează:
- Președintele Nicușor Dan să se împace cu ideea că-l desemnează din nou premier pe Ilie Bolojan.
- PSD să-l accepte din nou pe Ilie Bolojan ca premier – și să voteze în consecință în Parlament.
- PNL și USR să renunțe la deciziile de a trece în Opoziție și de a nu mai face alianță cu PSD.
Însă pentru ca cele trei părți aflate în conflict să consimtă la un compromis, în toată ciorba asta mai trebuie pus un ingredient: un mediator.
