Din actori civici în actori politici vocali
Proiectul de transparentizare a surselor de finanțare în cazul ONG-urilor a trecut de Senat și merge la vot în Camera Deputaților. Cunoscut ca fost activist convins, Nicușor Dan a lansat un mesaj public în care sugerează că nu prea este de acord cu inițiativa legislativă dorită de mulți români. Ca și în alte teme de amplu interes public, președintele mută fondul problemei către artificii retorice, spunând că societatea civilă are nevoie de transparență, dar nu de intimidare.
Multe organizații foarte vocale precum Declic, Bankwatch, Funky Citizens sau Corupția ucide etc. fac agenda publică și deturnează discursul politic înspre cauze pe care le prezintă ca fiind corecte. Acțiunile de stradă pe care le organizează și temele pe care le îmbrățișează agresiv în campaniile online sugerează un act politic, nu unul civic, cum este cazul multor ONG-uri din zona socială și umanitară. Care, de altfel, nu au criticat proiectul de lege, spre deosebire de organizațiile înregimentate politic.
La anunțul proiectului de lege, numeroase ONG-uri au criticat demersul. Argumentul principal: legea ar intimida potențialii donatori sau ar aduce atingere vieții private. În plus, autoritățile ar deține deja astfel de instrumente pentru a verifica organizațiile non-profit. Mai multe ONG-uri au înaintat deja petiții și comunicate de presă și au lansat campanii online în care insistă că noua lege le va îngrădi drepturile.
De semnalat că, dacă anumite ONG-uri, mai ales dinspre zona #Rezist, critică proiectul, inițiatorii lui invocă presiunea tot mai mare a Bruxelles-ului. România este practic obligată să adopte o lege prin care să se alinieze la standardele europene și internaționale.
Nicușor Dan s-a exprimat a priori negativ asupra proiectului de lege
Circuitul de avizare include etapa următoare, girul Camerei Deputaților, care este for decizional. Dacă proiectul primește și acest aviz, actul legislativ merge la promulgare la președintele țării. Nicușor Dan a reacționat la scurt timp după anunțul că proiectul a fost validat în Senat.
Cum era de așteptat, după o carieră construită în organizații non-profit, președintele se opune voalat transparentizării surselor de finanțare ale ONG-urilor. Astfel, Nicușor Dan a transmis „o poziție de principiu”, apreciind că, deși un nivel de transparență este necesar, unele măsuri propuse riscă să producă efecte negative asupra societății civile. Acesta a sugerat ca, în cadrul dezbaterilor din Camera decizională, să fie invitate organizații reprezentative ale societății civile, pentru a contribui la o formă finală echilibrată a proiectului.
Obligația de a face publice numele donatorilor ar fi o măsură care ar inhiba sprijinul ONG-urilor de către cetățeni și, prin aceasta, ar afecta societatea civilă în ansamblul ei, scrie președintele.
Cum funcționează transparența selectivă
Șeful statului abate atenția de la faptul că, deși sunt obligate prin lege să fie transparente, adevărata miză a legii este ca tocmai societatea civilă să aibă acces la sursele de finanțare ale organizațiilor care pretind că le reprezintă interesele. Deși la nivel declarativ susțin transparența și o cer foarte vocal de la autorități, instituții și politicieni, mai multe organizații non-profit acuză că noua lege le va face să se simtă intimidate și controlate.
Nu în ultimul rând, deși pledează pentru transparență și onestitate, nici președintele nu a lămurit încă cine îi sunt sponsorii din campania prezidențială din 2025.
Nicușor Dan și-a exprimat deja o poziție care transmite printre rânduri că nu prea este de acord cu actul legislativ privind transparentizarea surselor de finanțare ale ONG-urilor. Nicușor Dan a trimis la CCR proiectul de lege adoptat din toamna lui 2025 de ambele camere ale Parlamentului — un proiect deosebit de important pentru suveranitatea economică a țării și care, dacă ar fi adoptat, s-ar regăsi în facturi mai mici la energie. Hotărârea de Guvern care prevede transformarea hidroenergiei românești în obiectiv de securitate națională, prin avizul CSAT, a fost aprobată de Parlament încă din toamna trecută, dar s-a blocat la Cotroceni. Prin contestarea legii la CCR, Nicușor Dan pune sub semnul întrebării soarta a 7 obiective energetice majore blocate de ONG-uri.
Consilier de stat reia mesajul lui Nicușor Dan
La foarte scurt timp după exprimarea poziției președintelui, unul dintre oamenii săi de încredere, consilierul de stat pentru relația cu societatea civilă, Diana Pungă, a reluat mesajele forte ale șefului său. Pungă a fost city-manager la Capitală pe vremea mandatelor de primar ale lui Nicușor Dan, astfel că un mesaj rostit de aceasta nu este întâmplător, cu atât mai mult cu cât este omul forte al președintelui pe relația cu societatea civilă.
„Orice lege care priveşte societatea civilă trebuie discutată cu societatea civilă la masă”, a transmis vineri, 23 mai, Diana Pungă, referindu-se la proiectul de lege privind transparentizarea finanţării ONG-urilor. Potrivit acesteia, o lege bună nu se construieşte împotriva celor pe care îi reglementează, ci prin consultare, cu bună-credinţă şi cu respect pentru rolul pe care societatea civilă îl are într-o democraţie funcţională.
Diana Pungă admite că transparenţa este necesară, dar completează că ea nu trebuie transformată într-un instrument de suspiciune generalizată, „iar sancţiunile trebuie să fie proporţionale, rezonabile şi aplicabile”. ONG-urile sunt şi trebuie să rămână parteneri ai instituţiilor publice, nu adversari ai statului. În finalul mesajului, Pungă conchide că ar fi vorba de o lege care contravine românilor: „O lege bună nu se construieşte împotriva celor pe care îi reglementează”.
Expert: „Foarte probabil va trimite legea la CCR”
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, care duce o luptă acerbă cu ONG-urile ce blochează proiectele de hidrocentrale și de infrastructură critică ale României, anticipează că Nicușor Dan va avea, cel mai probabil, o abordare similară cu cea din cazul legii adoptate de Parlament din toamna trecută, care declară hidrocentralele obiective strategice naționale.
„Foarte probabil va avea aceeași poziție ca și în cazul altor legi. Dacă ne uităm la aceste legi, sunt legi care au provocat anumite discuții în spațiul public. Și atunci, dacă ținem seama de acest comportament care a existat pe alte inițiative legislative, e posibil și aici să vedem o astfel de abordare. Vorbim de legi care au evitat această discuție publică (n.r. – pe transparență), cred că și aici se va întâmpla la fel”, a explicat Dumitru Chisăliță.
