Vucic la Beijing, cu studenții în stradă acasă
În mai 2024, în prima sa călătorie oficială în Europa după o absență de cinci ani, președintele chinez Xi Jinping a efectuat un turneu diplomatic major vizitând succesiv Franța, Serbia și Ungaria. De atunci, Franța își construiește linii defensive contra tăvălugului importurilor din China, iar în Ungaria, bastionul investițiilor chinezești din Europa de Est și din UE, Viktor Orban și regimul său au pierdut alegerile în favoarea unui politician mai „proaspăt” cu mesaje clare proeuropene. Doar în Serbia se pare că schimbările se produc mai greu.
Președintele Aleksandar Vucic este un admirator declarat al lui Xi și al poporului chinez. Unii cred că are sentimente chiar mai profunde pentru liderul comunist de la Beijing. În luna mai a acestui an a venit rândul lui Vucic să viziteze China, ocazie cu care s-a întâlnit cu executivii unor companii mari chinezești și a promovat Serbia ca bastion european pentru investiții chinezești în energie și industrie avansată. Președintele sârb s-a întâlnit acolo și cu Xi Jinping. A plecat acasă cu promisiuni de investiții chinezești de aproape 1 miliard de euro, printre altele în inteligență artificială, producția de roboți și industria auto.
Din spusele sale, China s-a oferit, în plus, să construiască în Serbia un reactor nuclear modular de mici dimensiuni (SMR), la prețuri „prietenoase”, rapid, și să instruiască personalul necesar. Vucic se va gândi la această propunere. De asemenea, chinezii ar fi interesați și de construirea unei centrale pe gaze, care ar putea folosi combustibil din Azerbaidjan. În UE, influența dominantă în ceea ce privește planurile de construire de SMR-uri o au SUA.
Serbia lui Vucic, fost ministru al informațiilor și propagandei într-unul din guvernele lui Slobodan Milošević, unul din actorii principali ai sângeroaselor războaie iugoslave, este de peste 20 de ani clientul investițiilor – și influenței – chinezești. Podul Pupin, care conectează peste Dunăre cartiere ale Belgradului, a fost construit între 2011 și 2014 și reprezintă primul proiect de infrastructură din Europa cu participare chineză. Proiectul a fost finanțat în proporție de 85% de China. În prezent, un alt „pod al prieteniei sârbo-chineze” este în construcție în Belgrad, detaliile fiind secrete.
Serbia este, de altfel, principala destinație a investițiilor chinezești din Balcanii de Vest. Recent, compania chineză Shandong Hi-Speed Group a primit de la guvernul de la Belgrad un contract de 1,3 miliarde de euro pentru construirea unei noi autostrăzi de 125 km, un proiect pe aproape zece ani.
Vucic s-a întors acasă de la Beijing și cu un avertisment: Europa riscă ruina din cauza protecționismului, a productivității slabe și pentru că s-a culcat pe-o ureche. A declarat aceasta într-un interviu pentru Bloomberg, unde a subliniat relațiile bune pe care Serbia le are cu China, dar și faptul că țara sa are potențial pentru a atrage investiții americane de 15 miliarde de dolari în energie și construcții. Nu a dat mai multe detalii. Spre comparație, investițiile chinezești în Serbia se situează la 8 miliarde de euro.
Anterior interviului, Belgradul s-a angajat să achiziționeze arme moderne din China, ceea ce reprezintă o premieră printre statele europene. O premieră ar fi și SMR-ul chinez.
Litiu, minerit și controverse
Important poate fi și ceea ce nu spune Vucic și este trecut ușor cu vederea. Serbia are unele dintre cele mai mari rezerve de litiu din Europa. UE are nevoie de litiu pentru electrificarea industriei și dezvoltarea energiei verzi. De exploatarea litiului din Serbia a fost interesată compania occidentală Rio Tinto, care în urmă cu câțiva ani a început să dezvolte un proiect în acest sens. Acesta a fost suspendat. Există împotrivire publică. Guvernul tinde uneori spre deschiderea exploatării. Vucic, care controlează guvernul, se face că ascultă vocea poporului. Observatorii spun că de fapt el tatonează terenul și se spală pe mâini când dă de probleme, sacrificând câte un ministru sau premier.
Pe de altă parte, China controlează o bună parte din circuitul litiului în economia globală și se folosește de monopolul pe care îl are asupra unor minereuri rare ca de o armă de negociere economică și comercială. În Serbia există o companie minieră chinezească care este portretizată ca salvator al industriei de profil locale. Este vorba de Zijin Mining. Aceasta controlează rezerve de litiu în mai multe locuri din lume. În această vară ar trebui să lanseze operațiunile la una dintre cele mai mari exploatări de litiu din lume, în Congo. Zijin Mining este companie de stat, iar afacerile sale din Serbia sunt destul de controversate pentru că distrug mediul și comunități.
Și alte „contribuții” chinezești la bunăstarea Serbiei sunt controversate. Un exemplu este gara din Novi Sad care s-a prăbușit, în 2024, după ce a fost renovată de două companii din China. Au murit atunci 16 oameni, iar tragedia a provocat proteste antiguvernamentale de amploare. Acestea nu s-au stins. De fapt, Vucic s-a deplasat la Beijing luna trecută când acasă studenții îi cereau în stradă demisia și alegeri anticipate.
Astfel, se poate pune întrebarea cât control mai are guvernul sârb asupra influenței chineze. Investițiile companiilor din China în Serbia le-au egalat în 2022 pentru prima dată pe cele cumulate ale celor 27 de state membre ale UE. Proiectele chinezești din Serbia sunt sprijinite cu împrumuturi din partea Chinei de aproape 8 miliarde de euro, cât investițiile în sine.
Vucic, la putere de 12 ani, pariază pe faptul că insistența guvernelor sale pe crearea de locuri de muncă și de avuție cu ajutorul Chinei și a altor aliați precum Emiratele Arabe Unite îl va menține la conducerea țării sale, în pofida protestelor studențești. El a indicat că nu va candida pentru cel de-al treilea mandat, constituția nepermițând decât două. Însă nu a exclus revenirea la funcția de premier. În Serbia, președintele are puteri mai mari decât premierul, un simplu executant.
