Veștea, desemnat premier după ce Tomac și-a depus mandatul
Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat duminică pe Adrian Veștea (PNL) ca prim-ministru, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul. Nicușor Dan nu a făcut consultări cu partidele, așa cum prevede articolul 103 din Constituție, înainte de nominalizarea lui Veștea – membru al grupării puciștilor pro-PSD din PNL.
„Domnul Eugen Tomac și-a depus mandatul în această dimineață și în aceste condiții îl desemnez pe domnul Adrian Veștea ca prim-ministru. Domnul Veștea a parcurs toate etapele administrative, a fost un primar de succes, un președinte de consiliu județean de succes, a fost un ministru de succes. E o persoană care a atras fonduri europene, o persoană preocupată de dezvoltare, a dezvoltat aeroportul din Brașov, o persoană categoric prooccidentală, o persoană de dialog. A lucrat mult timp cu bugete și are responsabilitatea de a lucra cu bugete”, a declarat Nicușor Dan.
„Vreau să-i mulțumesc lui Eugen Tomac pentru seriozitatea de care a dat dovadă, pentru asumare și pentru responsabilitate și vreau să spun că nici domnul Tomac și nici eu nu ne-am jucat de-a guvernarea. Am mers în această direcție în ultima consultări cu partidele politice. În acest moment este însă clar că o soluție politică este cea care este potrivită. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care erau pregătiți să facă parte din Guvern”, a adăugat președintele.
Adrian Veștea a declarat că este deschis să discute cu toate partidele parlamentare pro-occidentale pentru a obține sprijin pentru noul Guvern.
„Îmi asum această responsabilitate într-un moment de criză politică. Cunosc bine statul român și știu de la firul ierbii care sunt așteptările oamenilor, care sunt problemele cu care se confruntă și ce este de făcut. Vin după un parcurs de 30 de ani în PNL. Am fost de la simplu consilier local, la trei mandate, ulterior, de primar, al treilea mandat de președinte de Consiliu Județean și am avut timp de un an jumătate șansa de a fi membru al Guvernului. Siguranța și bunăstarea românilor este prioritatea mea. Sunt deschis să vorbesc cu formațiunile politice pro-occidentale din Parlamentul României”, a declarat Adrian Veștea.
La rândul său, Eugen Tomac a precizat că este dezamăgit de atitudinea unora dintre formațiunile politice parlamentare, care au decis să nu îl susțină. „Am plecat acum 10 zile la drum cu încrederea că pot obține sprijinul politic necesar. Nu am văzut această atitudine din partea tuturor partidelor. Le mulțumesc tuturor celor care au acceptat să facă parte din lista de miniștri pe care am propus-o. Vă mulțumesc și îi urez mult succes premierului desemnat”, a declarat Eugen Tomac.
Context: Tomac, programul de guvernare și avertismentul lui Nicușor Dan
Eugen Tomac își anunțase sâmbătă programul de guvernare și făcuse din reforma administrativ-teritorială prioritatea zero a guvernării sale, dacă trecea de votul Parlamentului. Echipa sa de comunicare anunțase că programul de guvernare nu fusese trimis încă la Parlament, deci mai putea suferi modificări. Tomac susținea că se baza până atunci pe 200 de voturi pentru ca Guvernul său să treacă de Parlament, fără a preciza și de unde vin acestea.
Președintele Nicușor Dan susținuse miercuri seară o scurtă declarație de presă la Palatul Cotroceni în care făcuse apel la responsabilitatea partidelor politice și lansase un avertisment la adresa politicienilor care „calculează alegerile viitoare”.
„Până în 2028, se vor întâmpla lucruri, multe lucruri”, spusese Nicușor Dan zâmbind scurt, fără a detalia ce tip de evenimente are în vedere și nici cărui politician i-a adresat avertismentul.
În debutul acelei declarații de presă, Nicușor Dan afirmase că „mandatul meu este să păstrez direcția pro-occidentală a României și să previn o cădere economică bruscă, care să afecteze fiecare familie din țara asta. Și sunt îngrijorat că aceste lucruri sunt puse astăzi în discuție”.
Declarația integrală a lui Nicușor Dan de miercuri seară:
„În urmă cu câteva zile, am desemnat un prim ministru care va solicita votul Parlamentului. Fac apel la responsabilitatea partidelor politice față de acest moment, pentru că interesul de partid este legitim, însă tot timpul trebuie să aibă întâietate interesul țării. Am auzit diverse opinii că am dat satisfacție lui X față de Y sau că n-am dat satisfacție lui X față de Y. Nu este mandatul meu. Mandatul meu este: 1. să păstrez direcția pro-occidentală a României și 2. să previn o cădere economică bruscă, care să afecteze fiecare familie din țara asta. Și sunt îngrijorat că aceste lucruri sunt puse astăzi în discuție. Am constatat că partidele nu mai discută între ele, nu mai au dialog și atunci am ales o persoană – cea mai potrivită așa cum consider eu – pentru a discuta și cu unii și cu alții, pentru a-i aduce împreună să guverneze România, pentru că niciun partid nu a venit cu o soluție alternativă. Vreau să mai spun un lucru, pentru că, de când sunt în politică, văd politicieni care nu fac decât să calculeze alegeri viitoare – în cazul de față, alegerile din 2028. Vreau să spun că puțin le pasă românilor de dezbaterile noastre electorale și de toate prestațiile noastre. Românii vor guvernare, și guvernarea înseamnă, de fapt, responsabilitate și, până în 2028, se vor întâmpla lucruri, multe lucruri. Îi sfătuiesc pe români să-și păstreze calmul și speranța și asigur partenerii noștri că România păstrează direcția.”
Pe 4 iunie, președintele Nicușor Dan îl desemnase pe Eugen Tomac să formeze un nou guvern. Premierul desemnat avusese în ultimele zile discuții cu partidele parlamentare, în urma cărora PNL, USR și UDMR nu i-au acordat susținerea. Doar PSD fusese deschis la a-l susține, dar o decizie clară urma să fie luată la finalul acelei săptămâni.
În același timp, președintele Nicușor Dan ar fi vizat un guvern cu miniștri din partidele fostei coaliții, condus de un consilier prezidențial, posibil Radu Burnete, potrivit unor surse politice. Scenariul urma să fie discutat la Cotroceni cu șefii PSD, PNL, USR și UDMR dacă guvernul Tomac pica la votul din Parlament. Exista totodată și scenariul ca Guvernul Tomac să nu mai ajungă la votul Parlamentului, iar premierul desemnat să-și depună mandatul, fiind în imposibilitatea de a-și asigura o majoritate parlamentară.
