ÎCCJ a decis definitiv începerea judecății pe fond
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis joi, 6 august 2026, că rechizitoriul prin care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți apropiați ai mercenarului au fost trimiși în judecată pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale a fost întocmit legal și a dispus, definitiv, începerea judecății pe fond în acest dosar.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, joi, că procesul pe fond în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale poate începe, după ce, în ziua precedentă, instanța supremă a reluat dezbaterile în cameră preliminară.
În 29 iunie, instanța supremă amânase dezbaterile, după ce se schimbase componența completului de judecată, ca urmare a abținerii unuia dintre judecătorii cauzei. În 19 iunie, instanța supremă dispusese repunerea cauzei pe rol, în vederea reluării dezbaterilor în noua componență a completului de judecată, și fixase termenul pentru 29 iunie, însă la data respectivă instanța amânase dezbaterile pentru 5 august. Ulterior, ÎCCJ amânase pronunțarea pentru data de 6 august 2026.
În 2 aprilie, Curtea de Apel București decisese că procesul pe fond în cazul celor 22 de inculpați poate începe, însă hotărârea fusese atacată la instanța supremă, pronunțarea fiind amânată de mai multe ori până acum.
„Constată legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul din data de 15 septembrie 2025, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală în dosarul nr. 6720/284/P/2024, și dispune începerea judecății în cauza privindu-i pe inculpații Georgescu Călin, Potra Horațiu, Potra Dorian, Potra Alexandru Cosmin, Dărăbanț Matei, Lup Andrei-Florin, Lup Ioan, Szanto Daniel, Apahidean Marius, Borișca Cristian Sergiu, Dragoman Vasile Leonard, Timofti Constantin, Golșoiu Mihail, Hauptman Manfred-Ioan, Lăpădatu Claudiu Marian, Aniței Iulian, Comiza Adrian, Lechințan Traian, Moldovan Dionisie, Panța Dan-Cristian, Lascu Bogdan-Florin și Mureșan Ovidiu-Claudiu”, se arăta în decizia din 2 aprilie a Curții de Apel București.
În acest dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale), iar Horațiu Potra pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, dar și nerespectarea regimului materiilor explozive. Fiul său Dorian Potra și nepotul său Alexandru Potra au fost trimiși în judecată pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Horațiu Potra, complicele lui Georgescu
În 17 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că Horațiu Potra va fi eliberat din arestul preventiv, fiind plasat în arest la domiciliu. Anterior, instanța admisese contestațiile fiului și nepotului său, care au fost plasați sub control judiciar, după ce fuseseră în arest la domiciliu.
Horațiu Potra, prins în Dubai în luna septembrie 2025, a fost de acord să fie adus în țară, motiv pentru care procedurile s-au derulat repede. În caz contrar, acestea ar fi putut dura mai mult, având în vedere că nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe. El a fost adus în țară în 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul și nepotul său.
Călin Georgescu a fost trimis în judecată și într-un al doilea dosar, în care fostul candidat la alegerile prezidențiale este acuzat de propagandă legionară și de promovare, în public, a unor persoane vinovate de genocid și de crime de război. În 3 aprilie, Georgescu a scăpat definitiv de controlul judiciar, la mai bine de un an de la instituirea acestei măsuri preventive, după ce Tribunalul București i-a admis contestația și a desființat în parte hotărârea Judecătoriei Sectorului 1, care decisese să îi mențină măsura preventivă.
Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Președinție Călin Georgescu și alți 20 de inculpați acuzați că ar fi comis infracțiuni grave pentru destabilizarea României.
În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale din România, în dimineața de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitație din Ciolpani, județul Ilfov, „în condiții de clandestinitate”, cu mercenarul Horațiu Potra. Potrivit anchetatorilor, acesta acționa în zone de conflict internațional și desfășura acțiuni de recrutare și instruire paramilitară și l-a susținut pe Georgescu și în timpul campaniei electorale, dar și anterior, în scopul pregătirii acesteia.
Procurorii au informat că, la întâlnirea de la Ciolpani, Georgescu și Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul și persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfășoare „acțiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestațiile pașnice de la vremea respectivă.
„Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizau anchetatorii.
Aceștia menționau că prin acțiunile sale, între care contactarea liderului unei organizații radical-naționalistă și transmiterea unui îndemn „alarmist și potențial manipulator” susținătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreținut și întărit „rezoluția infracțională” a lui Potra.
Grup paramilitar și arsenal descoperit în trafic
Procurorii mai arătau că Horațiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 de persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu șapte mașini spre București, unde să declanșeze proteste față de autoritățile statului, ce urmau să fie deturnate în „acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, „în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept”, punând în pericol siguranța națională.
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au făcut filtre în zona localităților Balotești-Săftica, din județul Ilfov, și Mănești și Cornești, din județul Dâmbovița, precum și în Capitală, oprind și controlând mașinile, în interiorul cărora s-au găsit cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, pistoale și materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potențial de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave și deces.
Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpați este că urmarea imediată a acțiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securității naționale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituțională, precum și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii.
În 26-27 februarie 2025, au fost făcute 47 de percheziții la adrese din județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj, la apropiați ai fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Percheziţiile au vizat locuințele a 27 de persoane și patru sedii de firmă, una dintre persoane fiind mercenarul Horațiu Potra. În casa acestuia, într-un seif încastrat sub podea, anchetatorii au descoperit pachete cu teancuri de dolari, Potra spunând că legea nu îl obligă să își țină banii la bancă. Tot la Potra au fost găsite numeroase arme, el declarând la acea vreme că își „asumă” nerespectarea regimului armelor și muniției, dar refuzând să facă alte comentarii cu privire la armele deținute ilegal.
