Datele monitorizate de economiști arată că, deocamdată, evoluția celor patru indicatori nu este atât de drastică ca în perioada crizei din 2008-2010. Dar se întrevăd “semne clare de îngrijorare, în special la nivelul UE”, arată Szász Levente.
În cazul României, aceeași indicatori arată o situație ceva mai favorabilă. Indicele sentimentului economic a avut o scădere mai moderată de la invadarea Ucrainei de către Rusia, nivelul acestui indicator aflându-se momentan la pragul de 100 (așteptări neutre). “Dar va continua probabil pe un trend descendent”, spune Szász. “În mod similar, așteptările de angajare au suferit până acum doar o scădere minoră, fiind momentan mult mai pozitive atât față de perioada crizei economico-financiare din 2008-2010, cât și față de prima perioadă a pandemiei. Indicele BET de la Bursa de Valori din București a avut o scădere mai puțin accentuată decât indicele european, aflându-se totuși la -8,5% față de maximul istoric atins în Ianuarie 2022 înaintea izbucnirii războiului”, completează acesta.
Pe de altă parte, economistul notează că randamentul obligațiunilor de stat ale României au crescut spectaculos, apropiindu-se chiar și de nivelul atins pe perioada crizei din 2008-2010. “Acest lucru indică atât un context inflaționist, cât și o incertitudine crescută privind evoluția economică a țării în viitor, fiind din ce în ce mai costisitor pentru statul român să se împrumute, de exemplu, pentru finanțarea deficitului bugetar”, explică Szász.
Per total, analizând tabloul actual, estimările arată o încetinire a economiei.
“În cazul României, deși perspectivele economice sunt negative, acestea sunt mai puțin accentuate decât în cazul UE. Chiar și așa, trebuie subliniat faptul că acești indicatori conturează un trend negativ evident, pe baza căruia ne așteptăm la o încetinire semnificativă a creșterii economice în a doua parte a anului curent, însă recesiunea economică pare a fi un scenariu mai puțin probabil în viitorul apropiat”, concuzionează Szász Levente, coordonatorul Romanian Economic Monitor.
În completarea tabloului: Creștere economică în România, alimentată de consum. Inflație de 15%
În prima jumătate a anului, economia României s-a dovedit robustă, dar creșterea a fost alimentată de consum.
Produsul intern brut a înregistrat, în trimestrul II 2022, o creştere cu 5,3% faţă de acelaşi trimestru din anul 2021 atât pe seria brută, cât și pe seria ajustată sezonier, arată datele provizorii ale Institutului Național de Statistică. Față de trimestrul I, creșterea a fost de 2,1%. Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2022 a fost de 699,846 miliarde de lei, în creştere cu 5,8% faţă de semestrul I 2021. În datele publicate azi, INS a detaliat componentele creșterii. Contribuții pozitive importante au avut Comerţul, transportul și HoReCa. Contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria. După cum anticipau economiștii, creșterea s-a datorat în principal cheltuielilor de consum.
Potrivit datelor INS publicate azi, din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,6%, contribuind cu +4,7% la creşterea PIB; a contribuit și formarea brută de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 2,2%, contribuind cu +0,5% la creşterea PIB.
O contribuţie negativă la formarea PIB a avut-o exportul net (-3,9%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii cu 14,3%, față de creșterea cu 7,7% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii.
Pe de altă parte, românii luptă în continuare cu majorarea prețurilor. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2022 comparativ cu luna iulie 2021 este de 15,0%, arată cele mai recente date ale INS. Rata anuală a inflaţiei ajunsese la 15,1% în luna iunie (15,05, mai exact, în datele cu prețuri).
România deține o poziție unică în Uniunea Europeană în ceea ce privește punctul de pornire în criza energetică – țara noastră are o pondere relativ ridicată a gazelor naturale în mixul energetic, dar o dependență mai redusă de Rusia sau de alte țări, bazându-se în mare parte pe producția proprie, arată tabloul privind rolul și sursa gazelor naturale în UE înainte de sezonul din 2022. Echipa de economiști ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor, au reprezentat grafic stadiul în care se afla Europa în ceea ce privește dependența de gazul rusesc înainte de conflictul din Ucraina, dar și importanța gazului în mixul energetic.
Războiul Rusiei în Ucraina și, ulterior, impunerea sancțiunilor Occidentului împotriva agresorului din Est au declanșat și un război energetic, care afectează în special țările Europei. Cum pornesc țările UE în noua “luptă”, pentru a-și asigura rezervele necesare ca populația și companiile să treacă, cu bine, de sezonul rece?
“Harta arată punctul de pornire înainte de sezonul (rece) din 2022, ultimul tablou privind rolul și sursa gazelor naturale în statele UE. Desigur, în ultimul an, multe dintre aceste țări au început deja să-și reducă dependența energetică de gazele naturale, în general, și de importul rusesc în special. Totuși, diferențele dintre țări arată că statele membre pornesc de la situații total diferite pentru a-și gestiona acoperirea necesarului energetic în sezonul rece, care anul acesta se pare că ajunge mai repede în regiunea noastră”, transmit reprezentanții echipei Romanian Economic Monitor.
Aceștia subliniază că România deține o poziție unică în UE, cu o pondere relativ ridicată a gazelor naturale în mixul energetic (30%, poziția a 5-a în UE, prima fiind Italia cu 40%), respectiv o dependență mai redusă de Rusia sau de alte țări. Conform ultimelor date statistice, România se bazează în mare parte (72%) pe producția proprie pentru a acoperi consumul intern de gaze naturale, în 2021 „doar” 24% din consum fiind acoperit de importul direct rusesc, respectiv 4% provenind din alte țări.
Datele analizate sunt cele mai recente disponibile – din 2020 și 2021.
“Comparând situația României cu celelalte țări, se poate observa că sunt state care au, la fel, o pondere ridicată a gazelor naturale în mixul energetic (peste 25%), dar o dependență mai ridicată de gazul rusesc (peste 30%). Această categorie include de exemplu țări, precum Italia, Ungaria, Germania și Slovacia. La polul opus, se află țări care au o dependență mai redusă de gaze naturale în general (sub 25%), respectiv o dependență redusă (sub 30%) sau chiar inexistentă de gazul rusesc. Această categorie include țări precum Estonia, Franța, Portugalia și Spania”, menționează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
Proveniența și ponderea gazelor naturale în mixul energetic al țărilor UE:
Cum răspund statele UE în criza gazelor, în ciuda promisiunilor “verzi” de altă dată: Miza pe gazul natural lichefiat, activarea reactoarealor nucleare, reîntoarcerea la cărbune
Scăderea bruscă a livrărilor din Rusia, care furniza anterior aproximativ 40% din necesarul de gaze al Uniunii Europene, a lăsat guvernele să caute resurse alternative de energie şi a stârnit temeri de posibile întreruperi de curent şi de o recesiune, notează o analiză Reuters. Rusia a dat vina pe sancţiunile occidentale impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei pentru împiedicarea livrărilor de conducte, dar politicienii europeni spun că Moscova foloseşte energia ca pe o armă.
Germania a făcut presiuni, luni, să obţină contracte pentru gaze naturale lichefiate (GNL) cu producătorii din Golf, iar alte state europene au evidenţiat măsuri de conservare a energiei, în timp ce livrările ruseşti au loc la niveluri foarte reduse, pe măsură ce iarna se apropie, arată o analiză Reuters, conform G4Media.
Berlinul a declarat că intenţionează să semneze contracte pentru GNL în Emiratele Arabe Unite, pentru a aproviziona terminalele pe care le construieşte, acum că gazoductul vital Nord Stream 1 din Rusia este închis, în timp ce Spania şi Franţa au subliniat planuri de urgenţă pentru a încerca să evite întreruperile de curent.
”Dacă totul merge bine, economiile în Germania sunt mari şi avem puţin noroc cu vremea, avem… şansa de a trece confortabil iarna”, a spus ministrul Economiei, Robert Habeck, după un tur al unui viitor terminal GNL din nordul Germaniei.
Compania germană RWE a declarat că este ”în discuţii bune şi constructive” cu Qatarul despre livrările de GNL, înainte de o vizită planificată a cancelarului Olaf Scholz în Golf. Importatorul în dificultate Uniper a declarat că nu a ajuns încă la o înţelegere.
De asemenea, Germania va putea conta pe gazele care vor veni din Franţa din jurul datei de 10 octombrie, a declarat şeful autorităţii de reglementare a energiei CRE din Franţa, în urma unui anunţ al preşedintelui Emmanuel Macron că cele doiuă ţări se vor ajuta reciproc cu aprovizionarea cu energie.
Deşi livrările prin Nord Stream 1 s-au oprit, fluxurile de gaze ruseşti către Europa prin Ucraina, mult reduse, au continuat.
În Franţa, şefa CRE, Emmanuelle Wargon, a spus că, dacă eforturile grupului energetic EDF de a repara reactoarele nucleare afectate de coroziune vor suferi întârzieri, măsurile ”excepţionale” din această iarnă ar putea include întreruperi localizate de electricitate.
„Dar nu vor exista reduceri ale livrărilor de gaze pentru gospodării. Niciodată”, a spus ea pentru postul franceinfo.
În ceea ce privește România… Trebuie să evităm să risipim energia în această perioadă, susține preşedintele Klaus Iohannis, dar, în același timp, șeful statului a dat asigurări că nu se va întâmpla ca românii să stea în frig şi nici ”nu li se va stinge lumina”.
“Suntem într-un proces accelerat de folosire a banilor europeni alocați României pentru producerea de energie regenerabilă. Pe lângă energia produsă prin mijloacele clasice (cărbune și nuclear), România investește bani pentru a susține producția de energie cu ajutorul noilor tehnologii”, susținea, luna trecută, ministrul Energiei, Virgil Popescu.
