Dezbaterea despre euro, reaprinsa după declarațiile lui Nicușor Dan și reacția lui Georgescu
Declarația pozitivă despre trecerea României la euro a președintelui Nicușor Dan și reacția contrară a lui Călin Georgescu au readus în prim plan tema tranziției la moneda europeană.
Într-un mesaj transmis marți seară, la trei zile după declarația președintelui Nicușor Dan cu privire la existența unui „acord politic pentru trecerea la euro”, Călin Georgescu a echivalat o eventuală renunțare la leu cu renunțarea „la suveranitate”.
„Să anunți trecerea României la euro fără o dezbatere națională reală și fără ca poporul român să-și fi exprimat limpede voința nu este reformă. O asemenea decizie ar însemna, politic și moral, trădarea leului, a interesului național și a încrederii datorate românilor”, a scris Georgescu într-o postare pe Facebook.
Acordul despre care vorbea președintele este unul încheiat în 2019, pe vremea Guvernului Viorica Dăncilă. Atunci s-a discutat cu toate partidele, iar acestea au agreat ideea de a adopta moneda unică. „Acel acord nu a fost denunțat, așa încât e în vigoare. Dar de atunci, nu au mai existat discuții inter-instituționale ale Băncii Naționale cu guvernele care s-au perindat la Palatul Victoria sau cu Președintele”, spun reprezentanți ai BNR.
Consilierul guvernatorului BNR: „Este complet neplauzibilă în acest moment trecerea la euro”
„Este complet neplauzibilă în acest moment trecerea la euro. Nu îndeplinim nici măcar un criteriu de la Maastricht. Sunt multe criterii și abia după ce le îndeplinești pe toate poți să te duci să ceri să intri în antecamera euro”, spune Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR.
În opinia lui, un orizont de timp plauzibil în care am putea îndeplini criteriile Maastricht și să solicităm admiterea în antecameră ar fi de 10 ani. Rădulescu spune că nu știe să fi existat în ultimele 3 luni discuții Guvern-BNR sau Președinție-BNR pe tema trecerii la euro. „Dacă au existat, eu nu știu de ele”, mărturisește el. Eugen Rădulescu mai spune că ceea ce am putea face este să ne fixăm acest obiectiv ca program de țară și să acționăm în consecință. „Acesta ar fi lucrul corect de făcut”, conchide consilierul lui Mugur Isărescu.
Csaba Balint: „Am ajuns de la 25% grad de convergență la 75-80%, ceea ce e remarcabil”
„În momentul actual, pur și simplu nu îndeplinim condițiile nominale. Sunt condiții legate de deficitul bugetar care ar trebui să fie la 3% sau sub 3%, datoria publică sub 60% din PIB, inflația este peste nivelul acceptat acolo. Și mai trebuie discutat și de criteriile reale, de convergența reală, de cât de aproape suntem la nivelul de dezvoltare al zonei euro sau de cât de conectați suntem de zona euro”, explică Csaba Balint, membru în CA al BNR.
La acest punct, admite economistul, România a făcut progrese importante. „Totuși, am ajuns de la 25% grad de convergență la 75-80%, ceea ce e remarcabil. De asemenea, partenerul nostru principal la exporturi este zona euro. Deci, suntem mai aproape, dar, la cum arată economia, mai avem destul de mult de lucru”, spune Balint, care estimează un orizont de 7 ani până să putem adera la ERM II, antecamera euro, unde vom petrece alți doi ani înainte de a trece efectiv la euro.
Cristian Popa: „Este în beneficiul României să treacă la euro chiar dacă va fi un proces îndelungat”
„Ne-am angajat față de Comisia Europeană că vom reduce deficitul foarte mare de la care plecăm la 3% în 7 ani. Deci în acești 7 ani nu avem cum respecta acest criteriu Maastricht. Cred însă că este în beneficiul României să treacă la euro chiar dacă va fi un proces îndelungat. Este nevoie de multă disciplină fiscală. Bulgaria, care a trecut la euro înaintea noastră, a avut deficite foarte mici, dacă nu chiar surplusuri bugetare. Ei au avut o disciplină fiscală mult mai ridicată decât noi”, spune Cristian Popa, membru al boardului BNR.
„Noi nu suntem foarte aproape de momentul în care vom trece la euro. Însă cred că este un obiectiv pe care România ar trebui să-l aibă. E o discuție amplă, putem discuta despre plusuri și minusuri, dar cred că ar trebui să avem acest obiectiv. Până atunci, în perioada imediat următoare, cum a spus și domnul guvernator, este nevoie de stabilitate politică și de un anumit grad de pace socială. Sunt esențiale”, a mai adăugat Cristian Popa.
România poate produce bancnote și monede euro, dar acreditările lipsesc
România dispune deja de infrastructura tehnologică necesară pentru producția de bancnote și monede euro, după ce Imprimeria BNR și Monetăria Statului au investit în echipamente noi — prese pentru monede bimetalice, gravatoare laser, cuptoare pentru matrițe. Dar, spune Cristian Popa, „producția efectivă de euro va depinde de obținerea acreditărilor necesare și de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht, unde România mai are de recuperat.”
Care sunt condițiile Maastricht
Pentru a adopta euro, România trebuie să îndeplinească criteriile de convergență de la Maastricht, stabilite în Tratatul de la Maastricht din 1991. Sunt patru criterii economice principale și o condiție juridică.
- Stabilitatea prețurilor (inflația). Rata medie a inflației pe ultimele 12 luni nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor trei state UE cu cea mai bună performanță în materie de stabilitate a prețurilor.
- Finanțe publice sănătoase. Statul nu trebuie să fie în procedură de deficit excesiv. În practică: deficitul bugetar trebuie să fie sub 3% din PIB, iar datoria publică trebuie să fie sub 60% din PIB sau să se îndrepte clar către acest nivel.
- Stabilitatea cursului de schimb. Leul trebuie să participe la mecanismul ERM II (MCS II) timp de cel puțin 2 ani, fără tensiuni majore și fără devalorizare semnificativă față de euro. Practic, înainte de adoptarea euro, România trebuie să intre în „anticamera euro” și să demonstreze că poate menține cursul stabil.
- Dobânzi pe termen lung. Randamentul obligațiunilor guvernamentale pe termen lung nu poate depăși cu mai mult de 2 puncte procentuale media celor trei state UE cu cea mai scăzută inflație.
- Compatibilitatea legislației. Legislația națională, inclusiv statutul BNR, trebuie armonizată cu normele BCE și ale Sistemului European al Băncilor Centrale.
