Prindere în flagrant într-un restaurant din Capitală
Două persoane au fost arestate miercuri seara de Tribunalul București, la propunerea Parchetului General, după acțiuni de prindere în flagrant. Una dintre acestea s-a desfășurat la un restaurant din Capitală, unde s-a dat șpagă suma de 7.500 de euro dintr-o mită de 10.000 de euro, astfel încât un tunisian să obțină cetățenia română, falsificând cu complicitatea mai multor persoane din România, dar și din Ucraina certificate de naștere, certificate de căsătorie, dar și de deces ale unor așa-ziși bunici, care ar fi trăit în teritorii ce au aparținut României înainte de 1940. Reținerile au loc la mai bine de șapte luni după ce Parchetul General făcea publică ancheta.
Este o rețetă pe care au descoperit-o Parchetul General și Poliția Română încă din 2025, pentru că, începând de atunci, au fost destructurate mai multe rețele din care făceau parte notari publici, avocați, funcționari – cei care, prin aceeași metodă, ar fi dat mai multor oameni care nu aveau acest drept cetățenia română; oameni care nu au fost niciodată în România – vorbim despre tunisieni, ruși, ucraineni – astfel încât să aparțină de Uniunea Europeană.
„Deci, l-am împrumutat cu niște bani printr-o cunoștință de-a noastră comună”, a explicat suspecta în timpul flagrantului, menționând că împrumutul ar fi avut loc în martie. Totodată, ea a spus că nu știe ce sumă i-a fost restituită, întrucât nu a numărat banii.
Acuzațiile pentru cele două inculpate
În cazul primei inculpate, care deține atât cetățenia română, cât și pe cea a Republicii Moldova, procurorii au reținut infracțiunile de trafic de influență, complicitate la fals în înscrisuri oficiale și instigare la abuz în serviciu.
Potrivit comunicatului transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție: „La data de 02.10.2025, inculpata i-a pretins unei persoane (martor) suma de 5.000 de euro, necesară pregătirii dosarului pentru depunerea la Autoritatea Națională de Cetățenie (ANC) în vederea redobândirii cetățeniei române, deși cunoștea că acesta este cetățean tunisian și nu are ascendenți născuți pe teritoriile României Mari înainte de 1940. În acest sens, inculpata i-a creat martorului convingerea că are influență asupra funcționarilor ANC și l-a asigurat că la depunerea dosarului nu vor fi probleme, întrucât va fi însoțit de un avocat, iar cererea va fi primită de un funcționar cu care are relații apropiate. Suma de bani, respectiv 5.000 euro, a fost remisă la data de 06.11.2025 de către martor inculpatei și unui cetățean ucrainean.”
Potrivit aceleiași instituții, în perioada 7 noiembrie 2025 – 26 ianuarie 2026, la solicitarea inculpatei și a unui cetățean ucrainean, au fost falsificate mai multe acte de stare civilă privind bunicii materni ai unui martor. Anchetatorii susțin că documentele au fost plăsmuite în Ucraina și includ extrase din Registrul de Stat al actelor de stare civilă, precum și certificate de deces emise de autoritățile ucrainene. De asemenea, procurorii afirmă că cetățeanul ucrainean s-a deplasat în repetate rânduri din România în Ucraina, unde, cu ajutorul unor persoane de legătură, ar fi falsificat certificatele de naștere, căsătorie și deces ale bunicilor martorului, astfel încât acestea să ateste în mod nereal că cei doi s-au născut înainte de anul 1940 în regiunea Odesa.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a mai precizat: „La data de 26.01.2026, aceste acte plăsmuite au fost remise martorului, care a fost sprijinit ulterior, la data de 25.02.2026, în vederea depunerii cererii de redobândire a cetățeniei române. La data de 18.11.2025, inculpata a determinat un funcționar din cadrul Autorității Naționale de Cetățenie să înregistreze în evidențele instituției un număr de 5 (cinci) cereri pentru redobândirea cetățeniei române pentru un număr de 5 persoane, fără ca aceste persoane să se prezinte personal în fața funcționarului de la registratura autorității.”
În ceea ce o privește pe cea de-a doua inculpată, procurorii au reținut în sarcina acesteia infracțiunile de trafic de influență și complicitate la dare de mită.
Conform comunicatului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție: „În data de 23 aprilie 2026, inculpata a pretins martorului suma de 7.500 de euro, pentru ea și pentru funcționari din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie. Inculpata a lăsat martorul să creadă că ar avea influență asupra membrilor din comisia pentru acordarea cetățeniei din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe care îi va determina să urgenteze, până la finele anului 2026, procedura de soluționare a unei cereri de redobândire a cetățeniei române, depusă la ANC la data de 25.02.2026. La data de 28.07.2026, inculpata a fost prinsă în flagrant după ce primise de la persoana în cauză suma de 7.500 euro.”
