„Definiții incongruente cu legislația Comisiei Europene”
Versiunea propusă pentru programul Rabla din acest an nu respectă legislația europeană și vine cu risc mare de blocaj, susțin reprezentanții Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).
Asociația industriei auto critică, prin vocea președintelui Dan Vardie, primele propuneri pentru programul Rabla 2026, faza pentru persoane fizice. „Programul nu are nicio legătură cu ce a fost anul trecut, are definiții care sunt incongruente cu legislația Comisiei Europene, face erori grave și este o chestiune total incoerentă”, a spus oficialul, într-o conferință de presă.
Ministra Mediului Diana Buzoianu anunțase sâmbătă că pentru Rabla 2026 s-ar putea aloca 300 milioane lei și că marea schimbare este că se va „pune accent” pe mașinile produse în Europa.
APIA cataloghează drept îngrijorătoare declarațiile privind susținerea exclusivă a vehiculelor „produse sau asamblate în Uniunea Europeană”. Ministerul Mediului nu poate redefini unilateral noțiuni economice și comerciale care țin de legislația și piața europeană, susține Asociația.
„În prezent, nu există o definiție oficială europeană aplicabilă Programului Rabla care să stabilească exact ce înseamnă «produs» sau «asamblat» în Uniunea Europeană în contextul eligibilității pentru un program național de stimulare”, spune șeful APIA, Dan Vardie.
Dan Cuțui, vicepreședinte APIA, spune că și dacă programul ar începe, neclaritățile legate de termenul „made in Europe” vor isca discuții și s-ar putea ajunge la oprirea temporară a programului din motive pur juridice, cum ar fi atacuri în instanță din partea unor producători care se vor considera dezavantajați.
APIA explică faptul că este o chestiune de procente în a defini ce produs este „made in Europe”, adăugând că acele valori procentuale se stabilesc la nivelul UE și nici acolo nu s-a ajuns la un acord.
„Problema vine de la baterie”, explică Vardie, fiindcă Europa nu are producție industrială mare de baterii pentru mașinile electrice, iar celulele bateriilor sunt fabricate în doar trei țări asiatice: China, Coreea de Sud și Japonia. Bateria este cea mai scumpă componentă a mașinii electrice, depășind în unele cazuri și o treime din costurile totale ale componentelor.
Oficialii APIA spun că dacă ar fi să intre în programul Rabla doar modelele produse în Europa, ar fi excluse de pe piață cele mai multe modele de mașini noi și asta ar însemna că o serie de mărci ar fi discriminate.
Mașinile chinezești sunt deja taxate suplimentar în Europa
Ministra Diana Buzoianu anunțase că a fost publicat, pentru consultare, proiectul privind bugetul Administrației Fondului de Mediu (AFM) pe acest an, proiect care prevede, printre altele, și alocare pentru programul Rabla. „Programul Rabla 2026 (destinat persoanelor fizice) are o alocare de 300 de milioane de lei, fiind pus accent pe mașinile produse și asamblate în Europa”, a scris Diana Buzoianu pe pagina de Facebook.
Ministra a spus că nu s-a decis ce valoare vor avea tichetele, însă a precizat că „dacă ar fi o creștere, ar fi o creștere sensibilă, nu ar fi o creștere substanțială”.
În 2025, Programul Rabla a fost anulat în iunie – cu o zi înainte să înceapă – și a fost reluat abia în toamnă, cu un buget de 200 milioane lei, de șase ori mai mic decât era prevăzut inițial. Cererea pentru mașini full-electrice nu a fost mare, dat fiind că ecotichetul era de sub 4.000 de euro, într-o piață unde foarte puține modele costau sub 30.000 de euro.
Cei de la APIA spun că piața auto funcționează în cadrul pieței comune europene, iar produsele omologate și comercializate legal în Uniunea Europeană trebuie tratate nediscriminatoriu în toate statele membre. „Nu putem avea reguli reinterpretate politic de la un stat la altul și nici criterii construite în funcție de preferințe conjuncturale”, spune Dan Vardie.
El explică și că vehiculele produse în China sunt deja supuse unor măsuri comerciale adoptate oficial la nivelul Uniunii Europene, inclusiv taxe suplimentare rezultate în urma investigațiilor europene. Pe lângă taxa de 10%, cele mai populare trei modele din China sunt deja taxate în Europa cu 7,8% (Tesla Model 3), cu 17% (BYD Dolphin Surf) și cu 20,8% (Dacia Spring). Dacia Spring și Tesla se realizează și ele în China, având în vedere avantajul prețurilor de producție.
„Legislația europeană spune că niciun stat membru nu mai poate administra niciun fel de restricții, indiferent de forma pe care aceste restricții o îmbracă. Nici România, nici Ungaria și niciun alt stat UE nu poate să zică, eu, de mâine fac acest program doar pentru producătorul A, B și C”, spune șeful APIA.
El mai spune că asociația nu a fost consultată, deși a făcut patru cereri pentru întâlniri cu ministra Mediului. Despre bugetul de 300 milioane lei propus, APIA consideră că este insuficient dacă se ține cont de nevoia din piață.
