Prăbușirea Euroins, compania bulgară care controla aproape o treime din
piața RCA, este departe de a se fi încheiat. Conform informațiilor
analizate de HotNews, anchetatorii urmăresc acum un fir financiar extrem de
sensibil: transferurile de bani realizate de Euroins în Bulgaria, cu scopul
aparent de a evita plata despăgubirilor către clienții din România.
Ce investighează procurorii
Surse judiciare citate în material indică faptul că ancheta vizează modul
în care Euroins a mutat sume semnificative în conturi din Sofia, repetând
într-o variantă mai „ieftină” un mecanism deja întâlnit în alte falimente
de asigurători, unde fondurile erau trimise în paradisuri fiscale precum
Caraibele.
Documentele analizate arată că, odată ajunși în Bulgaria, banii erau
gestionați prin societăți conexe, astfel încât obligațiile de plată către
clienți — inclusiv dosare de daună raportate incomplet sau deloc — erau
efectiv ocolite.
Ancheta nu se limitează la transferurile bancare. Sunt verificate:
–
rapoartele financiare depuse de Euroins,
–
structura internă de gestionare a daunelor,
–
persoanele cu putere de decizie care ar fi facilitat schema.
În 2025 au avut loc percheziții atât la sediile Euroins, cât și la
domiciliile unor persoane implicate în administrarea companiei, în
încercarea de a reconstrui traseul complet al banilor.
Impactul real: milioane de șoferi afectați
În momentul ieșirii de pe piață, Euroins avea în portofoliu aproximativ 31%
din polițele RCA active din România. Asta înseamnă:
–
peste 2 milioane de români potențial afectați,
–
mii de dosare de daună blocate sau nerambursate,
–
presiune fără precedent asupra Fondului de Garantare a Asiguraților,
nevoit să acopere pierderile.
FGA a preluat sarcina plăților, însă ritmul lent și volumul uriaș de dosare
au generat întârzieri și frustrare în rândul păgubiților.
Schema: simplă, dar cu efect devastator
Potrivit investigației, logica din spatele operațiunii era următoarea:
1.
Euroins încasa masiv bani din polițele RCA — una dintre cele mai
profitabile piețe din România.
2.
În loc să constituie rezervele obligatorii pentru plata daunelor, banii
erau transferați în Bulgaria.
3.
Dosarele de daună erau raportate incomplet sau deloc, astfel încât
obligațiile reale ale companiei să fie minimalizate.
4.
România rămânea cu milioanele de pagube; compania-mamă își securiza
fondurile în afara țării.
Paralela care a alarmat autoritățile
Investigația amintește că această metodă seamănă izbitor cu metoda folosită
în cazul altor asigurători falimentați, unde banii dispăreau în
offshore-uri caraibiene. Diferența este doar destinația: în loc de Caraibe,
banii Euroins ar fi „dispărut” în Sofia.
