Inițiativa legislativă, înregistrată în Senat de senatorul Irineu Darău,
actual ministru al Economiei, și susținută în Comisia pentru muncă de
Cynthia Păun, vizează prevenirea epuizării profesionale prin recunoașterea
oficială a fenomenului și introducerea unor instrumente legislative pentru
sprijinirea angajaților expuși stresului cronic la locul de muncă.
Textul proiectului definește explicit burnout-ul ca un fenomen asociat
exclusiv activității profesionale, manifestat prin oboseală persistentă,
distanțare mentală față de muncă și scăderea performanței, fără a fi
considerat o afecțiune medicală. Această clasificare permite acordarea unui
concediu de refacere profesională fără adeverință medicală sau altă
justificare de sănătate în baza legislației actuale.
Proiectul de lege semnalează că în legislația muncii din România nu există,
în prezent, o reglementare distinctă pentru epuizarea profesională sau
pentru riscurile psihosociale, iar în absența unui cadru legal clar
angajații nu au instrumente efective pentru a solicita sprijin atunci când
experimentează burnout.
În ceea ce privește obligațiile angajatorilor, inițiativa introduce cerințe
clare pentru toate firmele: informarea anuală a salariaților cu privire la
riscurile de epuizare profesională și includerea riscurilor psihosociale în
evaluările generale ale riscurilor la locul de muncă. Pentru companiile cu
peste 50 de angajați, obligațiile ar fi extinse și ar include evaluări
specifice ale riscurilor psihosociale, elaborarea unui plan anual de
prevenire și instituirea unui mecanism intern confidențial prin care
angajații pot semnala suprasolicitarea fără teama de sancțiuni sau
repercusiuni.
Una dintre prevederile centrale ale proiectului este tocmai posibilitatea
acordării unui concediu plătit pentru „refacere profesională”. Acest
concediu nu ar fi obligatoriu pentru angajator, ci ar putea fi stabilit
prin regulamentul intern al firmei sau prin contract colectiv de muncă, iar
zilele libere ar putea fi cerute de angajat fără justificare medicală.
Măsura este concepută ca măsură de prevenție, nu de tratament medical, cu
scopul de a reduce necesitatea concediilor medicale de durată sau a
riscului de ieșire din câmpul muncii din cauza epuizării profesionale.
Proiectul de lege oferă și alte drepturi pentru salariați: posibilitatea de
a semnala riscurile de burnout fără consecințe negative, dreptul de a
solicita discuții formale cu angajatorul privind volumul de muncă sau
reorganizarea sarcinilor și accesul voluntar la sprijin psiho-emoțional
profesional, inclusiv consiliere psihologică, ale cărei costuri pot fi
suportate parțial sau integral de angajator.
În privința aplicării, dacă proiectul va fi adoptat de Parlament,
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale ar avea
la dispoziție 180 de zile pentru a elabora un ghid național de prevenire a
epuizării profesionale și instrumente de autoevaluare a riscurilor
psihosociale, iar angajatorii ar avea ulterior 12 luni pentru a se conforma
noilor prevederi, iar legea ar urma să intre în vigoare la 30 de zile de la
publicarea în Monitorul Oficial.
