Proteste de amploare continuă în Iran de la sfârșitul lunii decembrie 2025,
determinate inițial de nemulțumiri economice precum scăderea drastică a
valorii monedei și creșterea prețurilor, dar care au evoluat într-o mișcare
politică mai largă împotriva regimului clerical. În mai multe orașe,
inclusiv Teheran și Mashhad, confruntările dintre forțele de securitate și
protestatari au fost violente, cu zeci de persoane ucise și mii de
arestări.
Peisajul internațional s-a complicat după ce președintele Donald Trump și
aliații săi din SUA au exprimat deschis susținere pentru protestatari și au
avertizat conducerea iraniană să nu folosească forța letală împotriva
demonstranților. Oficialii de la Washington analizează posibilitatea unei
intervenții — inclusiv opțiuni militare — pentru a proteja civilii sau a
pune presiune asupra elitei conducătoare de la Teheran, potrivit unor surse
americane.
Raportările recente sugerează că strategii militari și consilieri ai Casei
Albe au prezentat președintelui Trump diverse scenarii de acțiune, printre
care și atacuri asupra unor ținte din Teheran ca răspuns la reprimarea
sângeroasă a protestelor. Nu a fost luată încă o decizie finală, dar
opțiunile sunt considerate serios în contextul reacțiilor internaționale.
În reacție la retorica americană, oficialii iranieni au emis avertismente
dure. Mohammad Baqer Qalibaf, președintele parlamentului iranian, a
declarat că orice atac al SUA asupra Iranului ar face ca Israelul și bazele
militare americane din regiune să fie ținte „legitime” în ochii conducerii
de la Teheran. El a catalogat declarațiile lui Trump drept exagerate și a
avertizat că riposta iraniană nu va fi limitată în cazul unui conflict.
Situația a determinat Israelul să ridice nivelul de alertă la maxim, în
anticiparea unei posibile intervenții americane sau a escaladării
regionale. În discuții de securitate între liderii israelieni și cei
americani s-ar fi analizat scenarii privind evoluția crizei iraniene, deși
Israelul nu a indicat planuri clare de implicare directă militară.
Protestele interne din Iran rămân brutale și marcate de o represiune severă
a forțelor de ordine, inclusiv prin întreruperea accesului la internet și
utilizarea de muniție reală împotriva demonstranților. Grupele pentru
drepturile omului estimează că zeci sau chiar peste 100 de persoane au fost
ucise, iar mii de altele au fost arestate, în ciuda eforturilor de a opri
disidența.
În plus, Parlamentul iranian a avertizat că protestatarii și susținătorii
acestora ar putea fi considerați „inamici” ai națiunii, ceea ce ar putea
duce la pedepse dure, în contextul în care regimul denunță amestecul străin
și acuza implicarea puterilor externe în agitațiile interne.
Criza actuală reprezintă una dintre cele mai serioase provocări interne
pentru Republica Islamică în ultimii ani și s-ar putea transforma într-un
punct de tensiune între puteri globale, dacă SUA sau aliații săi vor decide
să adopte măsuri militare în sprijinul protestelor sau ca reacție la
reprimarea manifestanților.
