Ofițeri de informații, trimiși în teren să documenteze centrele lui Pașca
Afacerile lui Viorel Pașca ar fi intrat în vizorul structurilor de informații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne încă de la nivelul anilor 2017-2018, când ofițeri de informații ar fi fost trimiși în teren la cererea Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Oradea pentru documentarea masivă a afacerii cu bătrâni vulnerabili, conform unor surse din mediul de informații.
La nivelul BCCO Oradea s-ar fi intuit existența unor probleme vădite de legalitate privind funcționarea acestor centre în care bătrâni vulnerabili erau preluați aparent prob-bono de la instituții ale statului român precum spitale, azile publice sau Direcții de Asistență Socială.
În acest sens, Brigada ar fi cerut unei alte structuri informative din cadrul MAI, respectiv Brigada de Operațiuni Speciale (BOS) Oradea, să activeze ofițeri care să documenteze urgent acele indicii și informații.
Cercetări declanșate în trombă, apoi abandonate
Unul dintre „spionii” ministerului rupe tăcerea sub protecția anonimatului și explică ce demersuri a făcut alături de colegii săi în sensul documentării situației de la aceste centre. Brigada ar fi cerut documentarea elaborată a avizelor existente pentru funcționarea centrelor, numărul clar al persoanelor internate la acel moment, vulnerabilitățile existente, localizarea precisă a centrelor și obținerea de planuri și schițe în vederea organizării de percheziții domiciliare.
Sursa afirmă că, deși toate aceste demersuri ar fi fost efectuate cu celeritate și maximum simț de răspundere, „aparent, interesul pentru cauză a dispărut subit”.
„Noi am fost in verificări cu el. Dar se pare ca cineva totuși l-a scos pentru ca nu s a concretizat nimic. Noi am înaintat hârtiile din care reieșeau anumite fapte dar nu s-a întâmplat nimic. Prea repede s-a stins totul fără măsuri. Cred că Dragomirescu (șeful B.O.S Oradea, Mircea Dragomirescu – n.r) l-a dat. Noi am făcut poze în teren și in mediile libere. Pregăteam perchezițiile. Nu cunosc să fi sunat cineva personal dar am dat totul la șeful de brigadă și aparent atunci dosarul nu a continuat în ritmul în care produs probele. Acum un an doi trei a fost isteria cu azilele groazei a lui Godei. Cum de nu a explodat atunci si acest dosar când contextul a fost identic?”, a declarat sursa.
Azilele Groazei din Bihor: ce au găsit anchetatorii
În iulie 2026, DIICOT a deschis o anchetă în care îl acuză pe Viorel Pașca și pe apropiați ai săi că ar fi folosit o asociație cu aparență umanitară ca paravan pentru exploatarea unor persoane vulnerabile: bătrâni, persoane bolnave, persoane cu dizabilități psihice sau fără sprijin. Procurorii susțin că oamenii erau recrutați, primiți și adăpostiți în imobile din Bihor, iar veniturile lor — pensii, indemnizații, ajutoare sociale și donații — ar fi fost controlate sau folosite de grupare.
Potrivit anchetatorilor, 401 persoane care au murit în spațiile controlate de gruparea lui Viorel Pașca ar fi fost înhumate pe un teren aflat lângă un cimitir greco-catolic, practic pe un câmp.
La percheziții, anchetatorii au găsit documente și bunuri care, potrivit DIICOT, ar susține acuzațiile: peste 200 de carduri bancare, carduri sociale, acte de identitate ale persoanelor găzduite, sume importante de bani în mai multe valute, registre privind internări, externări și decese, dar și o încăpere amenajată ca „farmacie”, cu multe medicamente, inclusiv unele cu regim special.
În dosar au fost reținute șase persoane, între care Viorel Pașca, soția sa, fiii săi și Delia Păcală, o persoană descrisă ca având rol de coordonare în cadrul asociației. Alte cinci persoane au fost puse sub control judiciar. Acuzațiile anunțate sunt constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane.
Potrivit datelor citate din anchetă, în sistemul asociat lui Pașca ar fi fost găzduite peste 400 de persoane vulnerabile, iar prejudiciul estimat de procurori este de peste 13 milioane de lei.
