De la 12% la 60% datorie publică în două decenii
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României, lansează un semnal de alarmă fără precedent privind traiectoria economică a țării. Economistul avertizează că dezechilibrele fiscale acumulate ani la rând pot împinge România spre un colaps similar celui trăit de Grecia, într-un interviu acordat Ziarului de Iași. Totodată, consilierul BNR respinge categoric orice propunere de impozitare progresivă a salariilor, pe care o cataloghează drept o eroare economică fundamentală.
Rădulescu punctează o evoluție alarmantă a finanțelor publice românești pe parcursul ultimilor 20 de ani. „În 2006 aveam o datorie publică undeva pe la 11-12% din PIB. Una dintre cele mai mici datorii publice din Europa. În 2025, am ajuns pe la 60% din PIB datorie publică, fără ca măcar în timpul acesta să facem ceva serios cu banii aceia”, a declarat economistul.
Potrivit datelor BNR, datoria externă totală a României a depășit 229,5 miliarde euro la finalul lunii aprilie 2026. Consilierul subliniază că România plătește dobânzi mai mari la împrumuturile sale decât Franța, deși aceasta din urmă are o datorie publică dublă față de cea română, de circa 120% din PIB. Banii împrumutați au finanțat în principal cheltuieli curente și proiecte fără impact economic real, nu investiții productive.
Deficitul, motorul inflației și al scumpirii creditelor
Consilierul BNR explică mecanismul prin care dezechilibrul bugetar se transmite direct în buzunarele românilor. „Deficitul bugetar excesiv, cel care duce la acumularea datoriei în PIB, reprezintă unul dintre cele mai grave lucruri care se pot întâmpla într-o economie”, a spus Rădulescu.
Potrivit acestuia, cheltuielile publice excedentare generează o cerere agregată pe care producția internă nu o poate acoperi. Efectul este inevitabil: importuri mai mari, inflație mai ridicată, sau ambele simultan. România a înregistrat în mai 2026 o rată anuală a inflației de 10,9%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Dezechilibrele s-au reflectat și în dobânzile la credite, care au rămas ridicate, scumpind finanțarea pentru companii și gospodării deopotrivă.
„Riscul unui scenariu ca în Grecia este din ce în ce mai pronunțat”
Întrebat direct dacă România riscă o criză similară celei grecești, consilierul BNR nu a ezitat. „Da. Riscul este din ce în ce mai pronunțat. Și cu cât politicienii înțeleg mai puțin cât de grav este riscul în care suntem, cu atât ruptura s-ar putea să fie mai brutală”, a avertizat Rădulescu.
El reamintește că Grecia a trăit ani la rând peste posibilitățile sale financiare, iar ajustările au venit brutal prin tăieri nominale de salarii și pensii, fără nicio alternativă. România se află pe o traiectorie similară, în contextul unui deficit bugetar de circa 6,2% din PIB în 2026, potrivit estimărilor recente.
De ce impozitul progresiv pe salarii este greșit
Una dintre pozițiile ferme ale lui Rădulescu vizează propunerile de impozitare progresivă a salariilor, vehiculate periodic în dezbaterea publică. Economistul face o distincție esențială: există o diferență fundamentală între impozitul progresiv pe venit, care poate fi justificat în anumite contexte, și suprataxarea directă a salariilor, care lovește tocmai munca.
„Dacă pui impozit progresiv pe salariu, mai ales într-o țară în curs de dezvoltare, înseamnă că ești nu doar idiot, ci dușmanul acelei țări. Pentru că îi faci pe oameni să nu mai vrea să muncească”, a spus Rădulescu. El avertizează că o astfel de măsură ar reduce productivitatea, ar eroda clasa de mijloc și ar descuraja câștigurile mai mari, tocmai segmentul care susține consumul și economiile.
Pensii speciale și „extracția de rente”
Consilierul BNR adaugă în tabloul fiscal negativ și sistemul pensiilor speciale, pe care îl cataloghează drept o formă de practică extractivă. „Una dintre formele de practică extractivă este reprezentată de pensiile speciale”, a declarat acesta. El subliniază că privilegiile fiscale acordate unor categorii restrânse au putut fi tolerate în perioadele de creștere economică, dar că în contextul actual al constrângerilor bugetare ele reprezintă o povară pe care economia nu o mai poate susține.
„Eu am încredere în leu”
Chestionat despre posibila depreciere a monedei naționale, Rădulescu a ales să transmită un mesaj de calm. El spune că nu și-a mutat economiile în valută, deși a suportat pierderile de curs. „Nu mi-am schimbat leii în valută. Am luat pierderea, dar asta este. Face parte din regulile jocului. Fundamental, eu am încredere în leu”, a precizat consilierul.
Sfatul său pentru familiile obișnuite în fața incertitudinii economice rămâne unul clasic: muncă cinstită, investiție în educație și rămânerea în țară pentru cei care o pot face.
