Ce prevederi din Legea ANI sunt contestate la CCR
Judecătorii Curții Constituționale au amânat pentru 17 august deciziile pe două legi esențiale pentru jaloanele PNRR: Legea ANI și Legea decarbonizării. În aceeași zi, CCR a anunțat că își reduce voluntar consumul de energie electrică, la solicitarea Ministerului Energiei.
Curtea Constituțională a fost sesizată separat de senatorii USR și PNL, printr-o acțiune comună a 27 de parlamentari, și de președintele Nicușor Dan, în legătură cu noua lege a integrității. Ambele sesizări au fost programate inițial pentru ședința din 12 august, dar judecătorii au decis să amâne pronunțarea pentru 17 august, ora 11:00.
Contestațiile vizează două prevederi centrale. Prima se referă la pierderea automată a mandatului, în termen de 30 de zile, pentru aleșii locali la care s-a constatat definitiv, anterior noii legi, o incompatibilitate sau un conflict de interese. Măsura este cunoscută informal drept „amendamentul Fritz”, după numele primarului Timișoarei, Dominic Fritz, unul dintre cei vizați direct de textul retroactiv.
A doua prevedere contestată extinde obligația de a depune declarații de avere și de interese de la demnitari la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”. În sesizarea sa, Nicușor Dan arată că legea nu definește clar criteriile unei asemenea relații, precum durata conviețuirii sau interdependența economică, ceea ce ar obliga persoanele vizate să se „autocalifice” drept subiecți ai legii, sub sancțiune contravențională.
Miza celor 771 de milioane de euro din PNRR
Adoptarea Legii ANI reprezintă un jalon critic din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu termen de îndeplinire la 31 august, de care depinde atragerea a 771 de milioane de euro din fonduri europene. Amânarea deciziei CCR pentru 17 august lasă Guvernului doar câteva zile lucrătoare pentru promulgarea legii înainte de expirarea termenului.
Alături de Legea ANI, judecătorii constituționali au amânat pentru aceeași dată și pronunțarea pe Legea decarbonizării sistemului energetic național, contestată tot de grupuri parlamentare din opoziție. Ambele acte normative sunt considerate condiții obligatorii pentru cererile de plată următoare din PNRR.
Președintele Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR, a acuzat coaliția de guvernare că a introdus prevederi retroactive cu scop politic. „Într-o democrație nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive”, a declarat Șipoș. În replică, PSD a acuzat USR și PNL că au pus în pericol cele 771 de milioane de euro prin contestarea la CCR a legii.
CCR reduce iluminatul și climatizarea până la 31 august
În aceeași zi în care a anunțat amânarea celor două decizii, Curtea Constituțională a transmis un comunicat prin care răspunde apelului public al Ministerului Energiei privind reducerea voluntară a consumului electric în orele de vârf. Măsurile sunt justificate de valorile extrem de scăzute ale debitului Dunării și de necesitatea de a diminua presiunea asupra Sistemului Energetic Național.
Printre măsurile aplicate până la 31 august 2026 se numără:
- oprirea iluminatului arhitectural și decorativ
- reducerea iluminatului în spațiile neutilizate
- oprirea echipamentelor electrice care nu sunt necesare după programul de lucru
- limitarea climatizării în spațiile neocupate
CCR a precizat că măsurile nu afectează activitatea instituției și nu vizează serverele, sistemele de securitate sau iluminatul de siguranță, care rămân exceptate.
Ce urmează pentru jaloanele PNRR
Decizia CCR din 17 august va stabili dacă Legea ANI și Legea decarbonizării rămân în forma votată de Parlament sau se întorc pentru reexaminare. Un scenariu al respingerii parțiale ar complica suplimentar calendarul deja strâns pentru îndeplinirea jalonului PNRR până la finalul lunii august, într-un context energetic tensionat de scăderea debitului Dunării și de oprirea Unității 2 de la Cernavodă.
Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat anterior, în plenul Parlamentului, că modificarea unui jalon PNRR deja considerat îndeplinit poate atrage penalități suplimentare pentru România și poate genera dificultăți la următoarele cereri de plată din partea Comisiei Europene. Executivul mizează pe promulgarea rapidă a celor două legi imediat după pronunțarea CCR, pentru a nu depăși termenul de 31 august stabilit prin PNRR.
Dincolo de miza financiară, dosarul Legii ANI a devenit și un subiect de dispută politică între coaliția de guvernare și opoziția parlamentară, pe fondul acuzațiilor reciproce legate de motivele reale ale contestațiilor depuse la Curtea Constituțională.
