O investigație publicată pe 15 ianuarie 2026 arată existența a zeci de
cazuri în care medici radiologi angajați în spitale de stat apar și cu
contracte în clinici private, deși nu practică efectiv în acele clinici și,
în unele situații, acestea sunt situate la zeci sau sute de kilometri
distanță de locul de muncă de bază.
Potrivit surselor din domeniul imagisticii medicale citate de anchetă,
mulți dintre acești specialiști și-au pus parafa – adică dreptul legal de
semnare a actelor medicale radiologice – la dispoziția clinicilor private
pentru a le permite acestora să încheie contracte cu Casele Județene de
Asigurări de Sănătate (CJAS) și să primească decontări pentru servicii
imagistice, chiar dacă nu ajung efectiv la locul respectiv.
În practică, clinicile preferă să funcționeze astfel pentru a beneficia de
decontări de la sistemul public de asigurări, dar interpretarea imaginilor
– de exemplu a tomografiilor sau radiografiilor – este uneori realizată de
medici sau cadre medicale cu calificări inferioare radiologilor,
avertizează sursele consultate de anchetă.
Documentele analizate arată inclusiv cazuri în care radiologi figurează cu
program în clinici private exact la aceeași oră la care ar trebui să fie în
spitalul public, ceea ce sugerează foarte clară posibilitate de fraudă sau
de organizare ilegală a programului de lucru. Într-un control inopinat
efectuat de reprezentanții CJAS Alba la una dintre clinicile vizate,
medicul nu a fost găsit la locația privată, iar clinica a fost sancționată
prin tăierea a 5 % din suma decontată de la bugetul de stat.
Potrivit legislației în vigoare, pentru ca o clinică să furnizeze și să
deconteze servicii de imagistică medicală, aceasta trebuie să aibă în mod
real un medic radiolog autorizat care să interpreteze investigațiile
efectuate și să figureze cu prezență reală în programul raportat la CJAS.
Însă, în multe situații descrise, medicii nu își desfășoară efectiv
activitatea în clinica privată, ridicând suspiciuni de declarare fictivă a
prezenței și posibilă defraudare a fondurilor publice.
Reprezentanții unor Case Județene de Asigurări de Sănătate și ai spitalelor
implicate au furnizat răspunsuri oficiale la întrebările G4Media.ro, însă
reacția autorităților a fost, în general, una de refuz de dialog sau de
minimalizare a problemelor, potrivit anchetei. De asemenea, solicitările
transmise către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) privind
situațiile potențial suspecte au fost întâmpinate cu replici că instituția
„nu comentează public declarațiile unor jurnaliști sau ale terților”.
Ancheta arată un fenomen mai larg în sistemul medical, în care regulile
privind decontările din fondurile publice ale asigurărilor de sănătate sunt
exploatate prin metode care pot compromite calitatea actului medical și pot
crea distorsiuni financiare semnificative în sistemul sanitar.
