Greva a început după eșuarea negocierilor de la Cotroceni
Federația Sanitas a declanșat pe 28 iulie greva generală în peste 400 de unități sanitare din țară, în semn de protest față de proiectul noii legi a salarizării, despre care sindicaliștii spun că va diminua veniturile. Sindicaliștii au precizat că spitalele vor asigura numai asistența medicală și serviciile de urgență. Greva este pe perioadă nedeterminată.
Greva a început după eșuarea negocierilor purtate în seara zilei de 27 iulie la Cotroceni. „Discuția a fost mediată de domnul Radu Burnete, consilier prezidențial, în prezența ministrului interimar al Muncii și a ministrului interimar al Sănătății. În cadrul acestei întâlniri am reiterat faptul că sistemul sanitar are nevoie astăzi de măsuri urgente pentru a putea avea grijă de pacienți așa cum merită cu adevărat. I-am prezentat domnului Radu Burnete revendicările grevei generale și motivele care ne-au împins la această decizie. Am menționat inclusiv faptul că Guvernul interimar a ignorat orice formă de dialog social, iar Ministerul Muncii ne-a invitat la o discuție abia după ce Curtea de Apel a hotărât suspendarea demersurilor guvernamentale privind proiectul legii salarizării”, a transmis Sanitas.
Federația Sanitas a cerut Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan să deblocheze urgent angajările din sistemul public de sănătate și să renunțe la măsurile care reduc veniturile angajaților. Sindicaliștii au explicat că spitalele se confruntă cu un deficit de peste 30.000 de posturi, ceea ce duce la suprasolicitarea personalului și afectează calitatea actului medical.
„În spitale, deficitul de personal nu este un număr într-un tabel. Înseamnă ture tot mai greu de acoperit, suprasolicitare, epuizare și mai puțin timp pentru fiecare pacient. Opriți reducerea veniturilor! Nu poți cere servicii publice de calitate de la oameni cărora le reduci veniturile, în timp ce le crești volumul de muncă și responsabilitatea”, au afirmat sindicaliștii.
Primele imagini cu angajații din sănătate afiliați la Sanitas au surprins proteste în fața spitalelor Cantacuzino și Floreasca din București. La Floreasca s-a scandat, printre altele, „Legea voastră, greva noastră”. Și cadrele medicale de la Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni din Capitală s-au alăturat protestului. „Sănătatea vrea respect”, „Fără sănătate nimic nu se poate”, „Vrem dreptate pentru sănătate” și „Noua lege nu va trece” au fost câteva dintre scandările greviștilor.
„Acest conflict de muncă nu este împotriva pacienților. Încercăm să asigurăm toate serviciile esențiale și activitățile de urgență, adică intervențiile, tratamentele și explorările absolut necesare pacienților”, a explicat Iulian Cozianu, președinte Sanitas Iași.
Iulian Pope, președinte Sanitas, a afirmat pe Facebook că „ceea ce cerem noi politicului nu sunt privilegii”, ci „responsabilitate față de oamenii care muncesc și față de pacienți” și că „Sănătatea nu se conduce împotriva oamenilor care o țin în picioare”.
La amiază, o delegație Sanitas a mers la Ministerul Sănătății, condus interimar de Cseke Attila după ce Guvernul lui Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai.
Federația Sanitas a acuzat, pe 27 iulie, că există presiuni asupra angajaților din spitale înaintea grevei generale. În replică, fostul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, a transmis că știe că există manageri de spitale și șefi de secție care îi amenință pe medici că își vor pierde locul de muncă. „Vreau să spun un singur lucru: să nu cumva să vă fie frică de ipocriții și impostorii ăștia! Managerul care își amenință medicii, rezidenții, asistentele sau orice alt angajat pentru că își exercită un drept nu mai are ce căuta în fruntea unui spital. Plecați acasă! România are nevoie de manageri care inspiră încredere, nu de oameni care conduc prin servilism”.
Premierul interimar Ilie Bolojan a spus despre criza posturilor din sănătate: „Spitalele cu cheltuieli de personal peste media națională trebuie depunctate când cer creșteri de personal”.
Greva generală a început la 8 zile după greva de avertisment din 20 iulie.
Ministerul Sănătății și ministrul interimar al Muncii, reacții în ziua grevei
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat la Digi 24: „Marea parte a solicitărilor sunt rezolvate prin ceea ce am cerut noi, Ministerul Sănătății, către Ministerul Muncii, care este inițiator al proiectului și avem deschiderea totală pentru a discuta ceea ce este de discutat. Astăzi va fi o discuție tehnică la Ministerul Sănătății. Nu este un proiect al salarizării în Sănătate, deci nu este inițiat de noi, dar veniturile nu vor scădea. Transmit pacienților că facem toate demersurile pentru a fi alături de ei, însă, repet, proiectul legislativ nu este la Ministerul Sănătății”.
Ministerul Sănătății a transmis că înaintea grevei generale a discutat cu partenerii sociali și a făcut propuneri pentru noua lege a salarizării:
- creșterea sporului pentru gărzile efectuate în structurile de urgență de la 20% la 30%;
- introducerea unui program-pilot de salarizare pe criterii de performanță pentru personalul medical din unitățile sanitare publice;
- revizuirea modului de acordare a sporurilor pentru condiții periculoase, prin stabilirea unor criterii clare și diferențiate în funcție de specificul activității;
- reconfigurarea coeficienților de salarizare pentru corectarea dezechilibrelor existente și o ierarhizare corectă a funcțiilor;
- stabilirea unei perioade de tranziție pentru aplicarea noilor prevederi salariale.
„Totodată, Ministerul Sănătății a inițiat Memorandumul privind deblocarea a peste 7000 de posturi în unitățile sanitare publice, măsură destinată reducerii deficitului de personal și consolidării capacității sistemului medical”, se mai arată în comunicatul ministerului.
Ce prevede noul proiect al legii salarizării, contestat de Sanitas și blocat de Curtea de Apel București
Pe 17 iulie, Ministerul Muncii, condus interimar de liberalul Dragoș Pîslaru, a publicat proiectul actualizat al legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice. Ministerul a susținut că salariile nu vor scădea. Proiectul prevede șase gradații în funcție de vechimea în muncă, iar majorările salariului de bază vor varia între 2,5% și 7,5%.
Pe de altă parte, Federația „Solidaritatea Sanitară” a transmis că noul proiect are prevederi care duc la diminuarea unor drepturi salariale: „FSSR susține reforma salarizării, dar numai cu condiția ca aceasta să protejeze veniturile reale aflate în plată și să nu producă scăderi pentru angajații din Sănătate. În forma comunicată la 17 iulie, proiectul legii salarizării, deși preia o parte dintre solicitările anterioare ale FSSR, menține prevederi care conduc la diminuarea drepturilor salariale ale unei părți importante a personalului”.
La rândul lor, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au transmis că noul proiect al legii salarizării reprezintă „o nouă ofensă adusă personalului din învățământ”. Sindicaliștii au mai spus că proiectul ignoră legea adoptată după greva generală din 2023 privind salariul profesorului debutant și promisiunea ca salariul maxim al unui profesor din preuniversitar cu gradul I și vechime maximă să fie egal cu cel al unui medic specialist.
„Parlamentul are obligația de a corecta această gravă nedreptate. Un vot pentru această lege este un vot împotriva școlii românești, împotriva profesorilor și împotriva viitorului copiilor noștri. Parlamentarii care vor vota acest proiect își vor asuma întreaga responsabilitate politică și morală pentru accentuarea crizei din educație, degradarea sistemului de învățământ și compromiterea atractivității profesiei didactice. Nu poate exista educație de calitate cu profesori umiliți, descurajați și remunerați necorespunzător, fără să țină cont de importanța muncii pe care o desfășoară”, au transmis sindicatele din Educație.
Pe 21 aprilie, Curtea de Apel București a suspendat procedura noii legi a salarizării, pusă în transparență de Ministerul Muncii. În replică, ministerul condus interimar de Dragoș Pîslaru a transmis că decizia „nu produce vreun efect” și că instanța a dat verdictul chiar „în ziua înregistrării dosarului, fără citarea ministerului în calitate de pârât”, fapt ce a pus Ministerul Muncii în imposibilitatea de a se apăra, motiv pentru care va face recurs.
Legea salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice urmează să intre în vigoare pe 1 decembrie 2026.
