Cifre negative
Rata de dezaprobare a președintelui Donald Trump a atins un nivel record cu doar șase luni înainte de alegerile pentru Congres de la jumătatea mandatului, pe fondul nemulțumirii tot mai mari a americanilor față de gestionarea războiului cu Iranul și a creșterii costului vieții. Cele mai recente sondaje arată că sprijinul pentru modul în care liderul de la Casa Albă gestionează economia și inflația este în scădere accentuată, în timp ce democrații câștigă teren în preferințele electorale, amplificând riscurile pentru republicani în Congres.
Sondajul Washington Post-ABC News-Ipsos, realizat online între 24 și 28 aprilie, a constatat că rata generală de aprobare a lui Trump se situează în jur de 37%, ușor sub nivelul de 39% din februarie. Însă rata de dezaprobare a republicanului a ajuns la 62%, cel mai ridicat nivel din ambele sale mandate la Casa Albă.
În timp ce nivelul de aprobare al lui Trump în rândul republicanilor a rămas în mare parte neschimbat, evaluarea sa în rândul independenților înclinați spre Partidul Republican a scăzut la un minim istoric de 56%.
Noul sondaj arată că democrații au un avantaj de cinci puncte în ceea ce privește partidul preferat de alegători pentru alegerile din Camera Reprezentanților – în creștere față de avantajul de două puncte din februarie și octombrie. Acest avantaj crește la nouă puncte în rândul alegătorilor înregistrați care spun că sunt „absolut siguri că vor vota” la alegerile din noiembrie.
Midterm elections din SUA vor avea loc, conform Constituției și legislației federale, în prima zi de marți din noiembrie 2026. Ele sunt programate la jumătatea mandatului prezidențial și nu depind de voința președintelui în funcție. La 3 noiembrie, americanii vor alege toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților, aproximativ o treime din Senat (35 de mandate), precum și numeroase funcții la nivel statal: guvernatori, Congrese statale, procurori generali, secretari de stat.
Întrebați despre „situația cu Iranul,” 66% dintre respondenți au spus că dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul, în timp ce doar 33% îl aprobă. Pe de altă parte, evaluarea președintelui în privința economiei a scăzut la 34%, pe fondul creșterii prețurilor la combustibil.
La începutul lunii mai, prețurile la benzină în SUA au crescut până la aproximativ 4,30-4,45 dolari pe galon pentru benzina obișnuită fără plumb, pe fondul perturbărilor de aprovizionare cauzate de războiul cu Iranul, atingând cele mai ridicate niveluri din 2022. Duminică, media prețurilor la benzină era de 4,446 dolari pe galon în Statele Unite, în timp ce galonul de motorină a ajuns la 5,642 dolari. California conduce cu prețuri de peste 6 dolari, în timp ce statele de pe Coasta de Vest și Illinois înregistrează adesea cele mai mari costuri. Zonele cu cele mai mici prețuri sunt Coasta Golfului și regiunea Midwest, deși prețurile au crescut semnificativ la nivel național. Prețurile sunt semnificativ mai mari comparativ cu media de 3,18 dolari pe galonul de benzină, înregistrată în aceeași perioadă a anului 2025. În urmă cu un an, media prețurilor la galonul de motorină era de 3,554 dolari.
În ceea ce privește costul general al vieții, pe care Trump a promis în timpul campaniei prezidențiale că îl va reduce, sondajul Washington Post-ABC News-Ipsos a constatat că 76% dintre respondenți dezaprobă modul în care liderul de la Casa Albă gestionează această problemă, în timp ce 23% o aprobă. În ceea ce privește gestionarea inflației, 72% dintre americani dezaprobă modul în care Trump își face treaba, o creștere de 7 puncte față de acum două luni. Între timp, 27% dintre respondenți au aprobat modul în care ocupantul Biroului Oval gestionează inflația, iar 1% au omis să răspundă.
Secretarul Transporturilor, Sean Duffy, a declarat duminică la ABC că americanii vor simți o „ușurare imediată” odată ce Strâmtoarea Ormuz, o rută comercială vitală, se va redeschide și „fluxul de aprovizionare cu petrol va fi reluat.” Strâmtoarea Ormuz este un pasaj maritim strategic situat între Iran, la nord, și Oman și Emiratele Arabe Unite, la sud, făcând legătura între Golful Persic și Golful Oman. Aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel mondial, precum și cantități semnificative de gaz natural lichefiat și îngrășăminte tranzitează în mod normal această strâmtoare. Iranul a restricționat accesul navelor „ostile” prin strâmtoare, în timp ce SUA au instituit o contra-blocadă asupra porturilor iraniene pe 13 aprilie, după ce negocierile de pace cu regimul de la Teheran s-au încheiat fără un acord.
Sondajul Washington Post-ABC News-Ipsos a coincis cu știrea că Spirit Airlines și-a încetat activitatea, compania aeriană low-cost invocând creșterea costului combustibilului drept unul dintre motivele dispariției sale. Compania cu sediul în Fort Lauderdale (Florida) a avut 17.000 de angajați la finalul anului 2025. Republicanii susțin că democrații din Administrația Biden, în special senatoarea Elizabeth Warren, au făcut eforturi semnificative de a bloca fuziunea dintre JetBlue și Spirit în 2024, care ar fi dus la apariția unei a cincea mari companii aeriene și la o concurență mai puternică pentru marile linii aeriene.
În noul sondaj, Trump obține cele mai mari rate de aprobare la întrebarea privind modul în care gestionează „situația imigrației la granița dintre SUA și Mexic,” cu 45% aprobare și 54% dezaprobare. În ceea ce privește imigrația în general, 40% dintre americani aprobă modul în care Trump gestionează situația, în timp ce 59% o dezaprobă.
Două treimi dintre americani spun că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, inclusiv peste 9 din 10 democrați și aproape 8 din 10 independenți. Republicanii MAGA sunt mult mai predispuși să afirme că țara merge în direcția corectă (87%) comparativ cu republicanii non-MAGA (49%).
Rezultate similare
Cifrele negative ale popularității președintelui Trump, indicate de sondajul Washington Post-ABC News-Ipsos, au fost confirmate și de alte trei anchete de opinie, care arată că rata de favorabilitate a liderului republican se află la cel mai redus nivel din al doilea său mandat. Aceste sondaje publicate la sfârșitul lunii aprilie – realizate de Leger, Big Data Poll și Pew Research Center – au fost colectate toate între 17 și 28 aprilie 2026, pe eșantioane reprezentative de adulți americani, indicând o tendință constantă, nu o anomalie statistică.
Un sondaj realizat de Leger la sfârșitul lunii aprilie îl plasează pe Trump la cel mai slab nivel din al doilea mandat în seria de monitorizare a firmei. Sondajul online a fost realizat între 17 și 20 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.004 adulți din SUA, cu o marjă de eroare de ±3,09 puncte procentuale. Leger a raportat o rată de 36% de aprobare pentru Trump și una de dezaprobare de 53%, rezultând un scor net de -17. Cu un an înainte, în aprilie 2025, rata de aprobare a liderului republican era de 38%, iar cea de dezaprobare de 48%, rezultând un scor net de -10. Pe parcursul anului, scorul net al lui Trump s-a deteriorat de la -10 la sfârșitul lui aprilie 2025 la -17 în aprilie 2026, cel mai slab nivel din serie.
Confirmări suplimentare au venit de la Pew Research Center, care a realizat un sondaj național pe 5.103 adulți americani între 20 și 26 aprilie, cu o marjă de eroare de ±1,6 puncte procentuale. Pew a constatat o rată de aprobare a președintelui Trump de 34%, cea mai scăzută din al doilea mandat. Datele de tendință arată că aprobarea a scăzut de la 47% la sfârșitul lui ianuarie 2025 la aproximativ 35% la sfârșitul lui aprilie 2026, în timp ce dezaprobarea a crescut de la puțin peste 50% la 64% în aceeași perioadă. Scorul net al lui Trump s-a deteriorat constant, de la -4 la începutul lui 2025 la -30 în cel mai recent sondaj.
Pew a constatat că percepția că Trump își respectă promisiunile a scăzut la 38%, mult sub nivelul de după realegerea din 2024, iar mai puțini americani îl consideră lucid mental. De asemenea, încrederea în alte trăsături de leadership a scăzut: încrederea în gestionarea imigrației a coborât de la 46% în august 2025 la 41% în prezent, iar încrederea în utilizarea forței militare a scăzut și mai abrupt, de la 46% vara trecută la 38% în sondajul din aprilie.
Constatări similare apar într-un sondaj realizat de Big Data Poll, care a intervievat 3.176 de alegători înregistrați și 2.874 de alegători probabili la nivel național între 25 și 28 aprilie. Marja de eroare a fost de ±1,8 puncte procentuale pentru alegătorii înregistrați și ±1,7 pentru alegătorii probabili, la un nivel de încredere de 95%. La începutul celui de-al doilea mandat, acest institut de sondare era printre cele mai favorabile lui Trump, oferindu-i un scor net de aprobare de 19. În cel mai recent sondaj, în rândul alegătorilor înregistrați, 39,6% au aprobat performanța lui Trump ca președinte, inclusiv 21,7% care o aprobă puternic. Dezaprobarea a ajuns însă la 56,9%, dintre care 45,2% o dezaprobă puternic, plasându-l pe Trump la doar 0,2 puncte de a coborî sub cota de 40% de aprobare.
Directorul Big Data Poll, Rich Baris, a declarat că rezultatele reflectă o frustrare crescândă a alegătorilor. „După aproape un an de semnale clare de avertizare în date și tot atâtea luni de toleranță politică, alegătorii și-au pierdut clar răbdarea cu administrația și partidul său,” a spus Baris. El a adăugat că „singura parte pozitivă este că aceste niveluri procentuale privind încrederea în gestionarea celor mai importante teme de vot indică faptul că preferințele actuale ale alegătorilor nu reprezintă o confirmare a Partidului Democrat.”
Un nou sondaj Reuters/Ipsos a constatat și el că rata de aprobare a președintelui Trump a scăzut la cel mai redus nivel din actualul său mandat, ajungând la 34%. Nivelul său de susținere în rândul publicului american este în scădere încă de la preluarea mandatului în ianuarie 2025, când 47% dintre americani aprobau performanța sa generală. Doar aproximativ jumătate dintre adulții americani care se identifică cu Partidul Republican susțin modul în care acesta gestionează inflația și creșterea prețurilor; în schimb, opt din zece republicani aprobă modul în care gestionează imigrația.
Agregatorul de sondaje RealClearPolitics indica duminică o rată de aprobare de 40,8% pentru modul în care Trump se achită de sarcinile de președinte, cu cea de dezaprobare de 56,7%. Rata de favorabilitate a republicanului este de 41,2%, iar cea de nefavorabilitate de 55,5%, în timp ce 34,8% dintre americani cred că țara se îndreaptă pe o direcție bună, iar 61% spun că SUA merg pe un drum greșit.
Reacția Casei Albe
Întrebat despre sondajele recente, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Davis Ingle, a declarat pentru Newsweek: „Sondajul decisiv a fost pe 5 noiembrie 2024, când aproape 80 de milioane de americani l-au ales în mod covârșitor pe președintele Trump pentru a pune în aplicare agenda sa populară și de bun-simț. Niciun alt președinte din istorie nu a realizat mai mult pentru poporul american decât președintele Trump, care lucrează neobosit pentru a crea locuri de muncă, a reduce inflația, a crește accesibilitatea locuințelor și multe altele. Președintele a făcut deja progrese istorice nu doar în America, ci și la nivel global, iar acesta este doar începutul, pe măsură ce agenda sa continuă să producă efecte.”
Trump a respins și el interpretările negative ale rezultatelor din sondaje, declarând într-un interviu telefonic acordat NewsMax la începutul săptămânii trecute: „Problema este că nu sunt pe buletinul de vot. Toată lumea spune că dacă aș fi pe buletin, am câștiga detașat. Am unele dintre cele mai bune scoruri din sondaje pe care le-am avut vreodată.”
De ce e important
Ratele slabe de aprobare ale lui Trump reprezintă un pericol pentru republicani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Partidul Republican deține în prezent o majoritate extrem de fragilă în Camera Reprezentanților și se confruntă cu curse dificile pentru a-și menține controlul asupra Senatului. În acest moment, republicanii au 53 de mandate în Senat (unde majoritatea este de 51 de locuri), în timp ce democrații au 45 de scaune, iar independenții care votează de obicei cu democrații ocupă două locuri, respectiv Angus King și Bernie Sanders. Partidul Republican are un control extrem de fragil și în Camera Reprezentanților, cu 218 de mandate față de 212 pentru democrați, cinci locuri fiind vacante.
Scăderea sprijinului în rândul independenților – segmentul critic care decide de obicei soarta districtelor oscilante – sugerează că electoratul nu mai evaluează partidul prin prisma ideologiei, ci prin cea a rezultatelor imediate. Corelația directă între prețul benzinei la pompă și prăbușirea încrederii în managementul economic indică faptul că „buzunarul” cetățeanului a devenit principalul câmp de luptă electoral. Cu majorități la limită în ambele camere, avantajul de nouă puncte pe care democrații îl au acum în rândul alegătorilor siguri că se vor prezenta la urne poate duce la o reconfigurare totală a puterii legislative. Pentru Donald Trump, rezultatele din noiembrie nu vor decide doar componența Congresului, ci însăși capacitatea sa de a guverna în ultimii doi ani de mandat. Democrații l-au amenințat deja cu procedura de impeachment.
Salvarea lui Trump și a republicanilor ar putea să nu fie însă departe. Zilele trecute, Curtea Supremă a SUA a emis o decizie istorică în cazul Louisiana v. Callais. Printr-o majoritate de 6-3, judecătorii conservatori au invalidat o hartă electorală ce fusese redesenată pentru a include un al doilea district cu majoritate de culoare în Louisiana, calificând-o drept un „gerrymander rasial neconstituțional.” Această hotărâre este considerată extrem de controversată deoarece neutralizează practic Secțiunea 2 din Voting Rights Act, cea care proteja minoritățile împotriva diluării puterii lor de vot. Prin această sentință, Curtea Supremă a stabilit un nou standard: de acum înainte, statele pot redesena hărțile electorale în mod partizan, iar acuzațiile de discriminare rasială vor fi aproape imposibil de dovedit dacă autoritățile susțin că au urmărit doar avantaje politice. Judecătoarea Elena Kagan a avertizat, în numele judecătorilor liberali, că decizia „anulează decenii de progrese democratice,” oferind statelor controlate de republicani mână liberă să elimine districtele care favorizau reprezentanții minorităților, ceea ce ar putea înclina decisiv balanța puterii în Camera Reprezentanților în favoarea conservatorilor.
