Pe data de 25 noiembrie 2025, G4Media a prezentat o analiză semnată de Dan
Tăpălagă, în care sunt ilustrate observaţiile politologului Marius Ghincea:
el susţine că tinerii români nu mai sunt preocupaţi, aşa cum generaţiile
anterioare, de teme precum lupta împotriva corupţiei sau memoria
comunismului, ci de alte domenii — criza locuinţelor, cosmopolitismul
versus tradiţionalism.
Sursele menţionează că Ghincea stabileşte că noua linie de conflict pentru
tineri este cea între „societatea deschisă” şi „cea închisă”. Tocmai de
aceea, el avertizează că discursul anticorupţie s-ar putea să nu mai
rezoneze la fel de mult cu această generaţie.
De asemenea menţionăm că G4Media citează sondaje realizate de INSCOP
Research:
–
46% dintre românii cu cont de TikTok ar fi analfabeţi digital,
comparativ cu media UE de 71% competenţă digitală.
–
90% dintre utilizatorii români de TikTok au vârste între 13 şi 35 ani.
–
Un alt sondaj indică că aproximativ 45% dintre tinerii de 18-29 ani cred
că regimul comunist a fost „mai degrabă un lucru bun pentru România”.
Analiza observă că, în ciuda unei sincronizări aparente cu Occidentul — via
reţele sociale, modă, globalizare — realitatea educaţională şi civică din
România nu reflectă această apropiere. În rândul tinerilor se regăseşte un
procent semnificativ de analfabeţi funcţionali: persoane care au terminat
şcoala, dar care nu pot înţelege un text sau nu pot interpreta informaţii
de bază.
Cadrul european oferă o comparaţie dureroasă: nivelurile de analfabetism
funcţional în România sunt aproape duble faţă de media UE.
Autorul articolului susţine că această disonanţă între formă şi fond poate
fi exploatată de miscări politice radicale sau reţele de propagandă, pe
care tinerii le asimilează fără filtrul gândirii critice. În acest context,
„Partidul Tik Tok” devine o metaforă a înclinaţiei tinerilor spre soluţii
populiste, instantanee şi fără reflexie.
