Numărul imigranților din UE a atins un nivel record în 2026
Numărul imigranților care locuiesc în Uniunea Europeană a ajuns la un nivel record în 2026. Potrivit unui raport realizat de Centrul pentru Cercetări și Analiză privind Migrația din cadrul institutului RFBerlin, în statele UE trăiesc aproximativ 64,2 milioane de persoane născute în afara țării în care locuiesc, cu 2,1 milioane mai multe decât în anul precedent.
Creșterea este una spectaculoasă dacă este comparată cu anul 2010, când în Uniunea Europeană erau aproximativ 40 de milioane de imigranți. Fenomenul este alimentat atât de migrația economică, cât și de războaie, instabilitate politică și schimbările climatice.
Țările din Europa unde ajung cei mai mulți imigranți
Germania rămâne principala destinație pentru imigranți din Uniunea Europeană. În 2025, aproximativ 18 milioane de persoane născute în afara Germaniei locuiau în această țară, reprezentând peste 21% din populație. Pe următoarele locuri se află:
- Franța – aproximativ 9,6 milioane de imigranți;
- Spania – aproximativ 9,5 milioane;
- Italia – aproximativ 6,9 milioane.
Spania este însă țara care a înregistrat cea mai rapidă creștere în ultimii ani. Numărul imigranților a crescut cu aproximativ 700.000 de persoane între 2024 și 2025, ceea ce reprezintă aproape o treime din creșterea totală înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Un exemplu recent este cel al enclavei spaniole Ceuta, unde aproximativ 50.000 de migranți au ajuns din Maroc într-un interval scurt de timp. Autoritățile spaniole au anunțat ulterior că aproape toți s-au întors în Maroc, iar niciun migrant nu a ajuns pe teritoriul continental al Spaniei fără să fie identificat. Episodul a determinat discuții la nivelul Uniunii Europene privind coordonarea măsurilor de gestionare a frontierelor externe.
Dacă se analizează ponderea imigranților în populația totală, clasamentul este diferit. Cele mai ridicate procente sunt în:
- Luxemburg – 51,6%;
- Malta – 32%;
- Cipru – 27,6%;
- Irlanda – aproximativ 23%;
- Austria – aproximativ 23%.
În România, imigranții reprezintă 6,2% din populație, procent peste cel din Polonia (2,6%), Bulgaria (3,8%) și Slovacia (4,2%), dar sub media Uniunii Europene, care este de aproximativ 14%.
De unde vin imigranții și de ce pleacă din țările lor
Migrația este determinată de o combinație de factori economici, politici, sociali și de mediu. Războaiele și instabilitatea politică reprezintă una dintre principalele cauze ale migrației. Oamenii fug din calea conflictelor armate, a persecuțiilor religioase sau etnice și a încălcării drepturilor omului.
În ultimii ani, milioane de persoane au ajuns în Europa din:
- Siria;
- Afganistan;
- Ucraina;
- Venezuela;
- Turcia;
- Eritreea.
Raportul arată că profilul solicitanților de azil diferă de la o țară la alta. În Germania predomină refugiații din Afganistan și Siria, în timp ce Spania primește în special persoane din Venezuela și Mali. Italia înregistrează numeroase cereri din Bangladesh, Egipt și Pakistan, iar Franța are un profil mult mai diversificat.
Mulți imigranți aleg să se stabilească în statele europene în căutarea unor salarii mai mari și a unui nivel de trai mai bun. Șomajul ridicat, sărăcia și lipsa oportunităților îi determină pe oameni să plece din țările lor, în timp ce economiile dezvoltate din Europa au nevoie de forță de muncă în numeroase domenii. Potrivit datelor, 76% dintre imigranții din UE sunt persoane aflate la vârsta de muncă (15-64 de ani).
Dezastrele naturale, seceta, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme contribuie, de asemenea, la migrație. Organizația Internațională pentru Migrație estimează că schimbările climatice vor determina deplasarea unui număr tot mai mare de persoane în următoarele decenii.
Ce se întâmplă cu imigranții în Europa
Statele membre ale Uniunii Europene gestionează diferit fenomenul migrației, în funcție de tipul persoanelor care sosesc și de nevoile economice ale fiecărei țări. În cazul migrației legale pentru muncă, UE pune la dispoziție mai multe mecanisme, precum Cartea Albastră Europeană, permisul unic de muncă și statutul de rezident pe termen lung, pentru a acoperi deficitul de forță de muncă din anumite sectoare.
În paralel, cererile de azil sunt analizate conform legislației europene. În 2025 au fost depuse aproximativ 669.000 de cereri de azil, iar aproape trei sferturi dintre acestea s-au concentrat în doar patru state: Spania, Italia, Franța și Germania.
În ceea ce privește refugiații, Germania găzduiește cel mai mare număr în valori absolute, aproximativ 2,7 milioane de persoane. Raportat însă la populație, Cipru suportă cea mai mare presiune, refugiații reprezentând aproape 4,8% din populația țării, urmat de Cehia și Germania.
Raportul concluzionează că migrația în Europa continuă să crească, însă impactul nu este distribuit uniform. În timp ce marile economii atrag cei mai mulți imigranți în cifre absolute, statele mici resimt adesea cea mai mare presiune raportată la numărul de locuitori, ceea ce alimentează dezbaterile privind împărțirea responsabilității între țările membre ale Uniunii Europene.
