Trump, „foarte dezamăgit” de aliații europeni
Președintele american Donald Trump a reluat criticile la adresa aliaților europeni înainte de summitul NATO de la Ankara, menționând cheltuielile SUA pentru descurajarea Rusiei și adăugând că SUA „nu trebuie să cheltuiască niciun ban” și „ar putea să-și retragă toți soldații din Europa”, deoarece, „așa cum probabil ați observat, Europa este un loc cu totul diferit față de cum era acum 20 de ani” din cauza „imigrației și a energiei”.
„Dacă nu vor fi atenți la aceste două aspecte, nu veți mai avea o Europă”, a spus Trump, care a menționat că este „foarte dezamăgit” de aliații din NATO.
Cina de lucru de marți marchează începutul oficial al Summitului NATO de la Ankara, care va continua miercuri cu noi discuții pe tema cheltuielilor militare, a Ucrainei și probabil pe tema Iranului.
Trump a reluat în ultimele luni criticile dure la adresa celorlalți membri NATO, acuzându-i că nu au făcut suficient pentru a ajuta SUA în războiul cu Iranul și sugerând că ar putea părăsi alianța sau ar putea ignora pactul de apărare reciprocă. SUA au anunțat, de asemenea, retragerea trupelor din Europa, au redus forțele pe care le alocă planurilor de apărare ale NATO — inclusiv un portavion, avioane de realimentare, avioane de vânătoare și drone — și au demarat o revizuire a prezenței militare americane pe continent.
Oficialii europeni afirmă că sunt pregătiți pentru o repetare a unor critici recente ale lui Trump la summit, dar speră că Erdogan și Rutte își vor folosi relațiile strânse cu președintele SUA pentru a menține summitul pe o traiectorie stabilă. Totuși, aceștia spun că nu pot fi siguri de un rezultat pozitiv, având în vedere tensiunile persistente legate de Groenlanda și Iran, precum și relația instabilă a lui Trump cu unii lideri, observată cel mai recent într-o dispută cu prim-ministra italiană Giorgia Meloni.
Trump a reluat și subiectul Groenlandei, spunând că insula autonomă daneză ar trebui să fie controlată de SUA, nu de Danemarca. Întrebat despre întâlnirea sa de miercuri cu Volodimir Zelenski, acesta a ținut un lung monolog despre starea războiului, lăudându-l în repetate rânduri pe Vladimir Putin și discuțiile pe care le-a purtat cu acesta. El a insistat că un acord de pace poate fi atins: „Cred că amândoi vor să ajungă la un acord. Păcat că a durat atât de mult, dar cred că se va întâmpla ceva.” „Amândoi vor să rezolve problema. Cred că o vor face, cred că vom rezolva problema, sperăm că în curând”, a adăugat el.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că europenii au înregistrat creșteri „uluitoare” ale cheltuielilor de apărare, în parte din cauza temerilor legate de Rusia, care s-au intensificat de la invazia Ucrainei de către Moscova în 2022, dar și pentru că Trump a fost „extrem de ferm” în a-i încuraja să facă acest lucru. „Pur și simplu îmi place omul ăsta. Cred că ceea ce face el pentru NATO este extraordinar”, a declarat Rutte.
Guvernele europene au început să anunțe numeroase contracte militare în cadrul unui forum al industriei de apărare a NATO. Acordurile, care au fost ținute în mare parte secrete pentru a produce un efect de senzație la summit, includ achiziționarea de către țările europene a unor drone de supraveghere de la compania americană Northrop Grumman, precum și achiziționarea de către NATO a unor avioane de la compania suedeză Saab.
Datele actualizate ale alianței estimează că un număr de cinci state din NATO vor atinge obiectivul de alocare a 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zise în 2026. Datele plasează pe primul loc Lituania, unde ponderea acestor cheltuieli ar urma să atingă 5,33% din PIB în anul curent.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că alianța va lansa o flotă strategică de transport aerian formată din avioane de transport Airbus A400M și va adăuga o aeronavă la flota sa existentă de avioane-cisternă A330 MRTT. „Este vorba despre puterea aeriană, care este esențială pentru consolidarea capacității noastre de descurajare și apărare”, a explicat Rutte, în cadrul reuniunii industriei de apărare.
Nicușor Dan și deciziile României la Ankara
Președintele Nicușor Dan a semnat o declarație prin care el și alți lideri își exprimă intenția de a crea Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), o inițiativă promovată de premierul canadian Mark Carney ca parte a apelului său din acest an pentru o alianță a „puterilor mijlocii”, cu obiectivul de a combate ceea ce consideră a fi o fracturare a ordinii mondiale tradiționale conduse de SUA. Declarația comună a mai fost semnată de liderii din Canada, Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, Turcia și Ucraina.
„Într-un moment în care Aliații își măresc investițiile în apărare, își extind capacitatea industrială și accelerează producția de capabilități critice, recunoaștem necesitatea de a mobiliza capital public și privat la scară largă pentru a sprijini prioritățile noastre în apărare, securitate și reziliență”, scrie în declarația comună. „Prin valorificarea unei baze solide de creditare, DSRB este concepută pentru a extinde accesul la capital, a reduce costurile de finanțare și a sprijini extinderea capacității industriale în țările membre. Subliniem că DSRB este menit să completeze, nu să duplice, alte instrumente naționale și multilaterale care urmăresc creșterea producției de apărare”, mai scrie în document.
Președintele a spus că, în calitate de membru fondator al instituției financiare care va fi coordonată de Canada, „România își reafirmă angajamentul de a contribui la dezvoltarea acestui nou instrument de cooperare și este onorată să găzduiască unul dintre birourile regionale ale Băncii”. „Noua instituție financiară multilaterală va contribui la consolidarea capacității statelor membre de a finanța investiții în domeniul apărării și securității, prin extinderea accesului la capital, reducerea costurilor de finanțare și sprijinirea dezvoltării capacităților industriale, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii”, a adăugat șeful statului.
Nicușor Dan s-a întâlnit și cu o delegație a Congresului SUA, în marja summitului. Din delegație fac parte doi senatori din comisia pentru relații externe, democrații Jeanne Shaheen și Christopher Coons, senatorul republican Mike Rounds din comisia pentru forțele armate, senatorul democrat Dick Durbin din comisia pentru sistemul judiciar, dar și republicanul Mike Turner, membru al Camerei Reprezentanților.
Președintele a transmis că discuția „foarte bună” cu delegația observatorilor NATO din Congresul SUA a „evidențiat importanța relației transatlantice și prioritățile de pe agenda comunǎ”. „Totodată, am analizat modalități concrete de consolidare a Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, cu accent pe aprofundarea cooperării în domeniul apărării și pe valorificarea oportunităților economice”, a scris Nicușor Dan pe Facebook. „Vom continua să lucrăm împreună pentru a crește nivelul securității în Regiunea Mării Negre, pe Flancul Estic și în întreaga zonă euroatlantică”, a adăugat șeful statului.
Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării și membru al delegației române la Ankara, a anunțat mai multe decizii luate de România. „România, alături de alți 10 aliați NATO, a aderat la Programul GlobalEye, prin care Alianța va achiziționa o nouă generație de aeronave de supraveghere și avertizare timpurie. Sunt, practic, «ochii din cer» ai NATO: avioane care detectează din timp amenințările aeriene, navale și terestre și care vor înlocui actuala flotă AWACS. Pentru România, asta înseamnă acces la una dintre cele mai moderne capabilități de supraveghere și o contribuție directă la securitatea Flancului Estic”, a declarat Miruță.
El a precizat că a semnat „memorandumuri care deschid oportunități importante pentru România”. „Am intrat în proiecte comune pentru dezvoltarea apărării aeriene, astfel încât să putem achiziționa împreună cu aliații sisteme moderne capabile să intercepteze amenințările care zboară la joasă altitudine și sisteme pasive de supraveghere aeriană. Achizițiile comune înseamnă costuri mai mici, livrare mai rapidă și interoperabilitate mai bună între statele NATO”, a continuat oficialul.
El a spus că „România a aderat și la coaliția pentru Naval Strike Missile și Joint Strike Missile, alături de Statele Unite, Marea Britanie și Norvegia”, un pas pe care l-a descris ca fiind „important pentru consolidarea capacităților noastre de apărare de pe litoralul Mării Negre și pentru integrarea industriei românești în proiecte comune de înzestrare”. „Am actualizat și participarea României la NATO Flight Training Europe, programul prin care sunt pregătiți piloți pentru avioane de luptă, elicoptere și, tot mai important, pentru drone. România are șansa de a deveni un centru regional de pregătire, ceea ce înseamnă investiții, expertiză și locuri de muncă înalt calificate”, a mai declarat Radu Miruță.
Președintele Nicușor Dan și prima doamnă, Mirabela Grădinaru, pot fi observați în centrul imaginii fotografiei de grup a liderilor NATO, în spatele lui Erdogan și Donald Trump, realizată la recepția găzduită de Recep Tayyip Erdogan la Complexul Prezidențial Beștepe din Ankara.
Zelenski cere aderarea Ucrainei la NATO și presează pentru sisteme antiaeriene
Prezent la Ankara, președintele Ucrainei i-a îndemnat pe aliații țării sale să furnizeze sistemele de apărare de care Kievul are nevoie urgent pentru a se proteja împotriva atacurilor rusești din ce în ce mai intense și mai devastatoare. Apelul lui Zelenski pentru sprijin legat de sistemele defensive antiaeriene a răsunat cu o intensitate sporită după ce rachetele rusești au lovit capitala ucraineană de două ori în mai puțin de o săptămână, lovind blocuri de locuințe și ucigând peste 50 de civili.
Zelenski a declarat că țara sa ar putea aduce alianței capacități de apărare „extraordinare”. „Ucraina își are locul în cadrul NATO, deoarece NATO împreună cu Ucraina reprezintă alianța viitorului”, a subliniat el în fața unui public format din reprezentanți ai industriei apărării și ai alianței.
Ucraina a anunțat marți și semnarea unor acorduri de cooperare în domeniul dronelor militare cu mai multe țări europene, după lansarea unui mecanism care permite partenerilor săi să achiziționeze arme și tehnologii ucrainene. Zelenski a declarat că a încheiat acorduri cu Danemarca, Olanda și Estonia și că se pregătește să facă același lucru cu Germania, Finlanda, Norvegia și Canada.
Trump a menționat că discuția purtată cu omologul său rus, Vladimir Putin, a fost una „foarte bună”. „Am purtat o discuție lungă, care a durat mult timp. Iar imediat după aceea am vorbit și cu președintele Zelenski. Cred că amândoi doresc să ajungă la un acord. (…) Cred că vom rezolva problema, sperăm că în curând”, a declarat liderul american.
Trump ridică sancțiunile impuse Turciei și Netanyahu reacționează
Trump a anunțat că Statele Unite vor ridica sancțiunile impuse Turciei în 2020 și și-a exprimat disponibilitatea de a vinde Ankarei avioane de vânătoare F-35. Președintele american l-a lăudat pe omologul său turc, în conferința comună de presă de la Ankara. În 2020, Washingtonul introdusese sancțiuni împotriva Turciei și o exclusese din programul F-35, ca reacție la decizia Ankarei de a cumpăra sistemul rusesc de apărare antiaeriană S-400.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reacționat, susținând că o decizie a Statelor Unite de a vinde Turciei avioane de vânătoare F-35 „ar distruge echilibrul de forțe” din Orientul Mijlociu. Netanyahu a acuzat Turcia că „are intenții agresive”.
Franța și Marea Britanie vor prezenta, tot marți, planuri pentru o misiune maritimă multinațională în Strâmtoarea Ormuz, în cadrul discuțiilor dintre miniștrii de externe din NATO și cei din țările arabe ale Golfului Persic. Unii diplomați susțin, însă, că opoziția Iranului față de o astfel de inițiativă face puțin probabilă depășirea impasului.
