În urma unei întâlniri la Casa Albă între oficiali americani — inclusiv
vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio — și
reprezentanții Danemarcei și Groenlandei, președintele Donald Trump a
subliniat încă o dată că „Statele Unite au nevoie de Groenlanda” pentru a
asigura securitatea în regiunea arctică și pentru a preveni o eventuală
influență sau ocupare din partea Rusiei sau Chinei. Trump a spus că insula
ar trebui să rămână sub control american, considerând aceasta o componentă
esențială a strategiei de apărare. El a menționat că, dacă nu o obțin „pe
calea ușoară”, Statele Unite vor încerca „pe calea grea”, sugerând că
utilizarea forței nu este exclusă dacă nu se ajunge la un acord.
Oficialii danezi și groenlandezi prezenți la discuții au respins ferm ideea
preluării insulei de către SUA, subliniind că Groenlanda „nu este de
vânzare” și că astfel de planuri reprezintă o încălcare inacceptabilă a
suveranității teritoriale, precum și o sursă de tensiuni în cadrul
relațiilor transatlantice. Ministrul danez de externe a calificat
discuțiile ca fiind „franco-constructive”, dar a precizat că nu s-a reușit
schimbarea poziției americane privind dorința Washingtonului de a controla
insula.
Contextul acestui anunț este unul geopolitic complex: Groenlanda, deși
parte a Regatului Danemarcei, are un statut autonom și o importanță
strategică ridicată datorită poziției sale în Arctica, resurselor naturale
bogate și potențialului său militar. Trump a argumentat în trecut că
Danemarca nu ar fi capabilă să apere insula în fața unor amenințări
externe, motiv pentru care SUA ar trebui să preia controlul. Analiza a
arătat însă că aceste afirmații sunt contestate de experți și de liderii
locali, care susțin că nu există amenințări directe de ocupare de către
Rusia sau China și resping logica folosirii forței pentru a obține
teritorii străine.
Reacțiile internaționale la declarațiile lui Trump au fost diverse:
autoritățile daneze și groenlandeze au reiterat angajamentul lor față de
suveranitatea teritoriului și valorile democratice, iar o serie de state
europene și aliați NATO au exprimat sprijinul pentru Danemarca în această
dispută, trimițând forțe simbolice în Groenlanda pentru a sublinia
solidaritatea și a diminua tensiunile geopolitice recente.
În Groenlanda, opinia publică și liderii politici pun accent pe dreptul
poporului local de a decide viitorul insulei, respingând planurile SUA.
Liderul groenlandezilor a subliniat că alegerea lor rămâne alături de
Danemarca, NATO și Uniunea Europeană, și nu sub jurisdicția americană. (
Tensiunile generate de această declarație continuă să pună presiune asupra
relațiilor dintre Statele Unite și aliații săi europeni, într-un moment în
care securitatea arctică și influența globală sunt printre principalele
subiecte de politică externă.
