Un cumul de factori, cu un numitor comun
Criza energetică cu care se confruntă România, culminând cu decretarea stării de alertă de către premierul interimar Bolojan, repune pe tapet cauzele din spate. Rezultatul este un dezechilibru tot mai accentuat între producție și consum, așa cum explică experții în energie. A fost un cumul de factori ai crizei, dar în spatele unora dintre aceștia există un numitor comun: aportul USR. Partidul a reușit să blocheze la CCR legea de finalizare a hidrocentralelor abandonate, a căror punere în funcțiune ar fi asigurat o cantitate mare de kilowați. Anterior, în perioada pandemiei, fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, decisese închiderea minelor de cărbune.
O parte importantă a rezervei energetice a țării ar fi putut fi asigurată de marile proiecte de hidrocentrale blocate de ONG-urile de mediu și de USR, într-un demers comun care durează de ani de zile. De altfel, în culisele politicii se discută că USR ar fi în spatele celor mai vocale ONG-uri de mediu, precum Declic, Bankwatch sau Greenpeace.
Într-un exces de zel remarcat și de Bruxelles, Cristian Ghinea, artizanul PNRR din partea României, a parafat cel mai agresiv plan de decarbonare la nivelul Uniunii Europene. În vreme ce Germania își redeschidea minele, România le închidea, fără să își respecte angajamentul de a deschide în loc mai multe centrale de gaz. Rezultatul: capacitatea energetică asigurată de mine putea proteja România în cazul problemelor cu care se confruntă acum centrala de la Cernavodă.
Cireașa de pe tort a fost decizia ministrului USR al Mediului, Diana Buzoianu, de a închide mai multe baraje-cheie în toamna trecută. Ca efect al deciziei, zeci de mii de oameni au rămas luni întregi fără apă.
În 2022, USR se lăuda că a sesizat CCR pentru blocarea hidrocentralelor
În noiembrie 2022, Uniunea Salvați România (USR), condusă la acel moment de Cătălin Drulă, anunța că a sesizat Curtea Constituțională (CCR) pe legea „care lasă cale liberă pentru finalizarea și funcționarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate”. Totuși, spuneau specialiștii, demersul USR nu ar contribui cu nimic la protecția mediului din zonele respective, acele hidrocentrale existând deja în ariile protejate.
„USR a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu această lege extrem de nocivă care lasă cale liberă pentru finalizarea și funcționarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate. Este vorba de distrugerea iremediabilă a unor arii protejate pentru un beneficiu economic infim. E ca și cum ți-ai tăia o mână și ai arunca-o din balon ca să mai scapi de balast. Băgăm râul Jiu în conducte, distrugând un întreg ecosistem, pentru a crește producția de energie cu 0,4%.
Distrugem ariile naturale protejate pentru un câștig iluzoriu. Asta în vreme ce investitorii vor să extindă parcurile eoliene, iar statul român nu se grăbește pentru a îmbunătăți cadrul legal. De ce? Doar pentru că niște băieți deștepți au băgat ilegal sute de milioane de euro în construcții ceaușiste din care s-au îmbogățit firmele lor de casă. Iar acum vor să își desăvârșească opera, să acopere aceste ilegalități constatate deja de către instanțele de judecată și să mai pompeze niște sute de milioane de euro, distrugând pentru totdeauna mediul de care ar trebui să se bucure și copiii și nepoții noștri”, preciza USR într-un comunicat de presă din 2 noiembrie 2022, cu o susținere evidentă a parcurilor eoliene.
De notat precizarea partidului la acel moment, și anume că „invocarea războiului și a nevoii de siguranță energetică sunt doar manipulări ticăloase, cinice”.
„Nu se asigură cu proiectele astea ceaușiste, din care se îmbogățesc niște șmecheri. Nu e nicio siguranță energetică! Cu sub 1% creștere a producției nu se îmbunătățește nimic în mod semnificativ. Singurele lucruri certe sunt doar distrugerea iremediabilă a mediului și călcarea în picioare a principiilor de funcționare a statului de drept”, declara deputatul USR Stelian Ion, potrivit comunicatului de presă citat de Agerpres.
Printre argumentele invocate de USR, acesta menționa faptul că nu există o cuantificare a efectelor negative pe care le va avea legea din perspectiva mediului, impactului local și, implicit, a sănătății oamenilor.
Cea mai dură campanie de decarbonare din UE ne-a lăsat fără 4.900 MW
Însărcinat cu elaborarea PNRR-ului României, fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea s-a remarcat prin zelul cu care a luptat să închidă ultimele mine de cărbune. Angajament pe care l-a înscris ca jalon PNRR, deși, așa cum sesizau mai mulți oameni politici sau specialiști, nu era obligat să facă acest lucru.
România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat de Comisia Europeană în 2021, că va închide centralele care produc energie electrică pe bază de cărbune. Toate aceste instalații ar trebui închise până la finalul anului 2032. Scopul este protejarea mediului, deoarece acest tip de producție este foarte poluant. Este vorba de centrale pe cărbune cu o putere totală instalată de peste 4.900 de Megawați (MW), cea mai mare parte produsă de Complexul Energetic Oltenia (CEO), deținut de statul român prin Ministerul Energiei.
Centralele care ar fi trebuit închise până la final de 2025 ar fi trebuit înlocuite cu unele de producție pe bază de gaz sau de parcuri fotovoltaice. Însă licitațiile lansate de CE Oltenia – la Turceni (Gorj) și Ișalnița (Dolj), respectiv de Electrocentrale Craiova, la Craiova – nu au atras interes din partea investitorilor, este explicația oficială a autorităților.
7 hidrocentrale strategice, blocate de ani de zile de USR și ONG-uri
În plină criză energetică, ONG-urile au blocat punerea în funcțiune a primei hidrocentrale de după Revoluție. Răstolița era un proiect finalizat în proporție de 90% până la intervenția ONG-urilor de mediu și a USR.
Repornirea lucrărilor la cele 7 hidrocentrale putea adăuga 214 MW de energie în Sistemul Energetic Național. Este vorba de:
- Răstolița – 35,3 MW
- Bumbești-Livezeni – 65,2 MW
- Surduc-Siriu (Nehoiașu) – 55 MW
- Pașcani (Siret) – 9,4 MW
- Cerna-Belareca – 14,7 MW
- Cornetu-Avrig / Căineni – 26,5 MW
- Cerna Motru-Tismana II (Baraj Vaja) – 8 MW
Barajele închise de ministrul Mediului ne lasă fără 730 MW
La barajul de la Vidraru, grupurile 1-4 sunt scoase din exploatare pentru modernizare în perioada 7 decembrie 2025 – 30 septembrie 2026, în urma deciziei Dianei Buzoianu. Împreună cu indisponibilitățile de la Paltinu se mai adaugă aproximativ 230 MW. În total, peste 730 MW de capacitate hidro sunt indisponibili tocmai într-o perioadă în care sistemul are nevoie disperată de fiecare megawatt, atrăgea atenția expertul în energie Cosmin Păcuraru.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu (USR), a fost vizată în ianuarie de o moțiune simplă de cenzură după Criza Apei, moțiune care a trecut în Parlament, dar care nu s-a soldat cu demisia useristei. Aceasta consideră legea securității energetice „o rușine care va distruge păduri extraordinar de valoroase din țară pentru generații întregi de acum încolo”. Ca argument, Buzoianu a explicat că legile pe mediu nu blochează hidrocentralele, ci doar pe cele ineficiente care „nu mai produc energie pentru că apele din României nu mai au debitele respective”.
În replică, expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a declarat că argumentele lui Buzoianu nu se susțin.
„Dacă mă uit la declarațiile doamnei Buzoianu, citez: Decât să facem hidrocentrale, mai bine facem un panou fotovoltaic. Din punctul meu de vedere, aceste construcții sunt realizate în proporție de la 80 la 98%. Exceptând varianta demolării, cerută de ONG-uri, care mi se pare absurditatea absurdităților, orice problemă de mediu a fost făcută (n.r. – avizele de mediu obținute). E mult mai rău ca aceste lucrări să rămână la stadiul ăsta, decât să fie duse la capăt. E mult mai rău să le lași acolo în pădure. Ar trebui terminate ca să nu rămână acest rău.”
Președintele AEI mai spune că demolarea lucrărilor aproape finalizate ar fi un rău mult mai mare și ar implica costuri enorme. În altă ordine de idei, expertul mai atrage atenția că ONG-urile de mediu participă foarte zgomotos și intervin în comisiile de specialitate din Parlament, în timp ce asociația pe care o reprezintă nu este acreditată la aceste dezbateri.
