Scrisoarea Kovesi către Comisia Europeană
Parchetul European anunță că procurorul șef european Laura Codruța Kovesi a adresat vineri o scrisoare Comisiei Europene în care solicită activarea mecanismului de condiționalitate, care poate duce la suspendarea fondurilor europene, acuzând autoritățile elene că obstrucționează activitatea procurorilor europeni.
„Modificarea pripită a Codului de procedură penală al Greciei, care instituie o procedură specială pentru infracțiunile grave comise de deputați, are un efect negativ asupra capacității EPPO de a investiga și urmări penal în mod eficient infracțiunile care țin de competența sa în Grecia. În plus, refuzul recent al Consiliului Superior al Magistraturii din Grecia de a recunoaște pe deplin efectul deciziei luate de Colegiul EPPO la 12 noiembrie 2025, de a reînnoi mandatul a trei procurori europeni delegați pentru o perioadă de 5 ani, are un efect negativ asupra independenței EPPO în Grecia”, se arată în comunicatul Parchetului European.
Activarea mecanismului de condiționalitate — cel care poate tăia fondurile europene — este „arma nucleară” a Bruxelles-ului, iar faptul că EPPO a recurs la ea arată că relația cu Atena a ajuns într-un punct critic.
Comunicatul integral al Parchetului European: „Astăzi, procurorul-șef european a adresat o scrisoare Comisiei Europene, în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii Europene (Regulamentul privind condiționalitatea), subliniind recentele modificări legislative și decizii care au un efect negativ asupra funcționării independente și eficiente a Parchetului European (EPPO) în Grecia.
Modificarea pripită a Codului de procedură penală al Greciei, care instituie o procedură specială pentru infracțiunile grave comise de deputați, are un efect negativ asupra capacității EPPO de a investiga și urmări penal în mod eficient infracțiunile care țin de competența sa în Grecia. În plus, refuzul recent al Consiliului Superior al Magistraturii din Grecia de a recunoaște pe deplin efectul deciziei luate de Colegiul EPPO la 12 noiembrie 2025, de a reînnoi mandatul a trei procurori europeni delegați pentru o perioadă de 5 ani, are un efect negativ asupra independenței EPPO în Grecia.
Prin urmare, procurorul-șef european a informat Comisia Europeană cu privire la aceste evoluții, care ridică îndoieli serioase cu privire la respectarea de către autoritățile elene a obligației lor de cooperare loială în temeiul articolului 4 alineatul (3) din TUE. EPPO este parchetul independent al Uniunii Europene. Acesta este responsabil de investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE.”
Cum s-a ajuns la conflict
La 1 aprilie 2026, Laura Codruța Kövesi a trimis o cerere oficială Parlamentului de la Atena cerând ridicarea imunității pentru 11 deputați în funcție, toți de la partidul de guvernământ Noua Democrație. Pe lângă aceștia, mai sunt vizați 5 foști parlamentari, dar și un fost ministru și un fost adjunct al ministrului Agriculturii (Dezvoltării Rurale).
Procurorii EPPO au descoperit un mecanism masiv și sistemic de fraudare a subvențiilor agricole europene, cu un prejudiciu inițial estimat la zeci de milioane de euro. Schema exploata faptul că Grecia nu are un cadastru complet. Beneficiarii din rețea declarau că dețin terenuri agricole pe care nu le aveau în realitate, umflau fictiv numărul de animale și încasau banii.
S-a ajuns la situații absurde descoperite de anchetatori: s-au cerut subvenții pentru pășuni în situri arheologice protejate, plantații de banane declarate pe Muntele Olimp sau livezi de măslini aflate în interiorul unor aeroporturi militare.
Presiunea politică a devenit uriașă în primăvara lui 2026, deoarece în dosar există interceptări telefonice oficiale. În aceste înregistrări, deputații și oficialii guvernamentali apar discutând direct cu intermediari, contabili și șefi ai agenției de plăți (OPEKEPE) pentru a interveni în favoarea anumitor „fermieri” din rețea.
Scandalul a provocat deja demisii în lanț în guvernul premierului Kyriakos Mitsotakis și o remaniere de proporții. Însuși premierul Mitsotakis a atacat public EPPO în aprilie 2026, acuzând parchetul condus de Kövesi că „își face ucenicia” și că face „scurgeri selective în presă” pentru a influența politica internă.
Acest dosar explică reacția furioasă a Atenei menționată în comunicatul trimis acum de Kövesi. Deși Parlamentul elen a fost presat de opinia publică și a votat până la urmă ridicarea imunității parlamentarilor în aprilie 2026 — pentru că aceștia au cerut-o public, susținând că sunt nevinovați —, guvernul a reacționat imediat prin modificarea legii. A fost introdusă acea „procedură specială pentru infracțiunile deputaților” tocmai pentru ca, pe viitor, EPPO să nu mai poată repeta o asemenea mișcare de forță, respectiv cereri colective de ridicare a imunității bazate pe interceptări.
Cei trei Procurori Europeni Delegați din Grecia cărora Consiliul Superior al Magistraturii refuză să le reînnoiască mandatul sunt exact procurorii care au condus perchezițiile la agenția agricolă, au dispus arestările din rețea și au semnat referatele pentru deputați. Atena încearcă, practic, să îi schimbe din dosar înainte ca aceștia să trimită rechizitoriul în instanță.
Această investigație privind agricultura a demonstrat guvernanților eleni că Parchetul European nu se va opri la manageri feroviari, ci este gata să dărâme miniștri în funcție. De aceea, modificările legislative reclamate acum de Kövesi nu sunt doar niște „ajustări tehnice”, ci o barieră de protecție ridicată în grabă de clasa politică de la Atena.
