BNR și-a înrăutățit prognoza de inflație pentru finalul lui 2026
Rata anuală a inflației va înregistra o scădere substanțială în trimestrul III din 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la energia electrică și ale majorării TVA și accizelor. Banca Națională a României avertizează însă că inflația va urma ulterior o traiectorie mai ridicată decât anticipa în luna mai și va reintra în intervalul țintei abia la sfârșitul anului 2027, cu două trimestre mai târziu decât estima anterior. Pentru decembrie 2026, BNR și-a majorat prognoza de inflație de la 5,5% la 6,1%.
Noile estimări apar în minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR din 7 august 2026 și indică o scădere puternică a inflației în trimestrul III, urmată de o ușoară fluctuație în ultimele trei luni ale anului. Ulterior, rata anuală ar urma să reintre pe o traiectorie descendentă, însă mai lent decât anticipa anterior banca centrală.
„Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor, dar va fluctua uşor în trimestrul IV 2026 şi îşi va relua apoi descreşterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza din mai 2026, reintrând în intervalul ţintei la finele anului 2027, cu două trimestre mai târziu decât în proiecţia precedentă. Astfel, potrivit noilor previziuni, rata anuală a inflaţiei se va situa la 6,1 la sută în decembrie 2026, faţă de nivelul de 5,5 la sută prognozat anterior, şi se va reduce la 3,4 la sută în decembrie 2027 şi la 2,8 la sută în iunie 2028, comparativ cu valorile de 2,9 la sută, respectiv 2,7 la sută anticipate în mai 2026 pentru finele anului 2027 şi pentru luna martie 2028″, au subliniat membrii Consiliului.
BNR estimează astfel o inflație de 6,1% în decembrie 2026, cu 0,6 puncte procentuale peste nivelul de 5,5% anticipat în prognoza din mai. Pentru decembrie 2027, banca centrală vede o rată anuală de 3,4%, față de 2,9% în prognoza precedentă. În iunie 2028, inflația ar urma să ajungă la 2,8%. Revenirea în intervalul țintei BNR este împinsă până la sfârșitul anului 2027, cu două trimestre mai târziu decât se estima anterior.
Membrii Consiliului au arătat că evoluția inflației va fi determinată în principal de factori care acționează pe partea ofertei. „S-a sesizat că acţiunea acestor factori capătă un puternic caracter dezinflaţionist în trimestrul III 2026, inclusiv ca urmare a ieftinirii legumelor şi fructelor, dar este anticipată să se deterioreze întrucâtva în următoarele luni – în principal ca urmare a măririi tarifelor de telecomunicaţii şi RCA, precum şi a preţului gazelor naturale -, pentru ca apoi să redevină dezinflaţionistă, pe fondul manifestării efectelor de bază asociate creşterilor de preţuri antrenate în acest an de şocul energetic, îndeosebi pe segmentul combustibili”, relevă minuta BNR.
Telecomunicațiile, RCA și gazele ar putea pune din nou presiune pe prețuri
După scăderea anticipată pentru trimestrul III, tabloul inflaționist s-ar putea deteriora într-o anumită măsură spre sfârșitul anului. Printre factorii indicați de BNR se numără majorarea tarifelor de telecomunicații și RCA și creșterea prețului gazelor naturale.
Riscurile generate de factorii de ofertă rămân orientate predominant în sens ascendent, cel puțin pe termen scurt. BNR indică drept surse importante evoluția prețurilor energiei electrice și alimentelor, în contextul secetei severe, dar și evoluția cotațiilor petrolului și ale altor materii prime pe fondul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu.
Consumul privat ar urma să scadă mai mult decât estima BNR
În sensul reducerii inflației ar urma să acționeze slăbirea cererii din economie. BNR estimează că deficitul de cerere agregată se va adânci până în trimestrul III din 2026, inclusiv pe fondul corecției bugetare și al crizei energetice globale, pentru ca ulterior să înceapă să se restrângă.
„Presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali se vor resimţi însă tot mai intens în perspectivă ceva mai îndepărtată”, au susținut membrii Consiliului.
Un semnal important privește consumul populației. Consumul privat este așteptat să scadă mai accentuat în 2026 decât anticipa anterior banca centrală, ceea ce ar urma să modifice structura cererii agregate în favoarea investițiilor. Efectul dezinflaționist al cererii mai slabe nu se va vedea însă imediat, inclusiv din cauza persistenței inflației de bază și a evoluției costurilor salariale din sectorul privat.
BNR: Scumpirea combustibililor și gazelor va continua să afecteze inflația de bază
Banca centrală avertizează că inflația de bază va continua să resimtă, pe termen scurt, efectele indirecte ale scumpirii energiei și ale altor servicii.
„Dinamica anuală a inflaţiei de bază va continua însă să fie afectată pe termen scurt de efectele indirecte ale scumpirii combustibililor şi gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici, şi va resimţi influenţele venite din majorarea tarifelor de telecomunicaţii şi a preţului poliţelor RCA, precum şi din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază”, au remarcat membrii Consiliului.
O altă sursă de presiune este reprezentată de importuri. BNR estimează că dinamica prețurilor acestora va continua probabil să crească până spre mijlocul anului viitor, iar evoluția, combinată cu cea a cursului leu/euro, ar putea genera noi efecte inflaționiste în economie. În trimestrul III din 2026 va acționa însă puternic efectul de bază rezultat din majorarea TVA și accizelor în august 2025.
„În schimb, dinamica componentei va recepta în trimestrul III 2026 impactul consistent al efectelor de bază dezinflaţioniste asociate majorării cotelor de TVA şi a accizelor în luna august 2025, iar anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt vor suferi o ajustare descendentă amplă în acest interval şi se vor înscrie apoi pe o traiectorie gradual descrescătoare. S-a menţionat, totodată, că în sens dezinflaţionist vor acţiona, cu precădere în 2027, efectele de bază asociate creşterilor de preţuri provocate în anul curent de şocul energetic global”, relevă documentul.
BNR avertizează asupra riscurilor pentru cursul leu/euro
Minuta semnalează și riscuri ridicate pentru cursul de schimb al leului, asociate atât contextului internațional, cât și situației economice și politice interne. Printre factorii de risc se află fluctuațiile aversiunii globale față de risc generate de conflictul din Orientul Mijlociu, politica monetară a marilor bănci centrale, dar mai ales deficitele gemene încă ridicate și incertitudinile politice interne.
În acest context, membrii Consiliului de Administrație au insistat asupra importanței stabilității politice și guvernamentale, a continuării consolidării fiscale conform Planului bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană și a atragerii fondurilor europene din PNRR. Acestea sunt, potrivit minutei, „esenţiale inclusiv din perspectiva implicaţiilor asupra poziţiei externe a economiei şi asupra primei de risc suveran, implicit asupra costului finanţării sectorului public şi a celui privat”.
